Aderarea României la Schengen văzută prin prisma Suediei, Danemarcei şi... forumului de la Bucureşti

Subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va figura pe agenda Consiliului JAI ca discuţie şi nu ca decizie, la fel cum s-a aflat şi la reuniunea miniştrilor de interne din martie. Potrivit unor surse din Consiliul UE, pe agenda finală a JAI subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este formulat drept "proiect de decizie a Consiliului privind cadrul legislativ necesar aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen pentru România şi Bulgaria" — însă că o discuţie asupra situaţiei la zi.

Poziţia Suediei şi Danemarcei

Beatrice Ask, ministrul suedez al justiţiei a afirmat că Suedia apreciază că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare, reiterând însă că "există încă preocupări ale unor state membre şi trebuie să respectăm acest lucru. (...) Este pur si simplu prea devreme, trebuie să discutăm mai mult".

Şi ministrul justiţiei din Danemarca, Morten Bodskov, a abordat subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, afirmând: "Poziţia Danemarcei este foarte clară, că atunci când toate criteriile au fost îndeplinite accesul este justificat. Este adevărat că există unele discuţii asupra acestei chestiuni şi le vom avea şi la întrevederea de astăzi (...) 'Ţine de fiecare ţară să-şi stabilească poziţia şi poziţia Danemarcei este foarte clară asupra acestui aspect".

Poziţia duală a oficialilor români faţă de aderarea la Schengen

Care este poziţia oficialilor români cu privire la aderarea la Schengen?

Pe de o parte, recent la Bucureşti, în contextul unui summit aflat sub auspiciile Uniunii Europene, China - Uniunea Europeană (partea ei de centru şi de est) şi unde s-a vorbit despre Uniunea Europeană, oficialii români au înlocuit steagul UE (şi NATO) cu steagul Chinei.

Drapelele NATO şi UE au fost scoase din instituţii, un drum a fost asfaltat în două zile, iar podeaua de marmură de la Palatul Parlamentului a fost placată cu parchet sintetic, toate acestea făcându-l pe premierul Chinei să declare că se simte la Bucureşti "ca acasă". Mai mult, deşi protocolul nu impunea, premierul Ponta a ţinut sa îl conducă la avion pe omologul său, care a părăsit România joi dimineaţa.

Reacţia Bruxelles-ului nu s-a lăsat aşteptată. Astfel, un diplomat european, citat sub protecţia anonimatului de cotidianul Financial Times, aprecia că forumul de la Bucureşti face parte dintr-o strategie a Beijingului de a diviza Uniunea Europeană pentru a o cuceri, mai apoi. Şi, că întâlnirea din România vine într-un moment în care China şi Uniunea Europeană tocmai traversează o fază de negocieri - asupra cărora, prin vizita la Bucureşti şi întâlnirea cu premierii din regiune, conducerea comunistă doreşte să pună presiune.

Pe de altă parte Victor Ponta l-a mandatat pe ministrului de Interne, Radu Stroe, să transmită Europei mesajul că autorităţile române au făcut tot ce ţinea de ele (?) iar Europa să facă ce vrea ea. Ponta a mai precizat că nu mai vrea să fie stabilit un termen pentru aderarea la Schengen, care să nu fie respectat.

"Aveţi mandat din partea Guvernului să spuneţi tuturor colegilor noştri europeni că suntem perfect pregătiţi pentru Schengen, că ce ţine de noi s-a făcut şi ce ţine de dânşii să facă când doresc. Nu mai dorim o dată, că de fiecare dată să ni se spună "nu acum, data viitoare". Când termină toate alegerile lor naţionale, toate problemele, atunci noi suntem pregătiţi şi intrăm în Schengen", a declarat premierul miercuri, în şedinţa de guvern.