România şi Bulgaria, simple subiecte pe agenda JAI. Aderarea la Schengen, eventual din 2015

Chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va figura din nou pe agenda Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Discuţiile vor viza însă doar "situaţia la zi" privind cadrul legislativ necesar aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen pentru cele două ţări, fiind exclus un vot privind aderarea celor două ţări, în condiţiile în care există state care se opun, a decis miercuri Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER).

Consiliul va prezenta practic un raport asupra implementării acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, iar apoi statele membre care vor dori să intervină vor putea face acest lucru, informează Agerpres. [*Acquis Schengen = totalitatea regulilor şi măsurilor implementate de statele membre, deciziile, declaraţiile adoptate şi acordurile de aderare ale statelor, precum şi Acordul Schengen şi Convenţia de implementare a Acordului Schengen.]

Discuţiile vor viza cadrul general al implementării aquisului, fără ca România să le mai ceară miniştrilor de interne ai statelor membre să-şi precizeze poziţia faţă de aderarea noastră la zona liberă de circulaţie. Premierul Ponta a declarat miercuri că l-a mandatat pe ministrul de interne Radu Stroe să comunice la COREPER că autorităţile au făcut tot ce ţinea de ele în vederea aderării la Schengen iar liderii europeni sunt liberi să decidă aderarea când doresc. Guvernul nu mai vrea să fie stabilit un termen pentru aderarea la Schengen, care să nu fie respectat, a mai precizat Ponta:

"Aveţi mandat din partea Guvernului să spuneţi tuturor colegilor noştri europeni că suntem perfect pregătiţi pentru Schengen, că ce ţine de noi s-a făcut şi ce ţine de dânşii să facă când doresc. Nu mai dorim o dată, ca de fiecare dată să ni se spună "nu acum, data viitoare". Când termină toate alegerile lor naţionale, toate problemele, atunci noi suntem pregătiţi şi intrăm în Schengen", a declarat premierul miercuri, în şedinţa de guvern.

România nu va mai cere ţărilor membre Schengen să-şi prezinte poziţia, deoarece acestea şi-au precizat-o deja. Olanda a refuzat să ia în calcul posibilitatea aderării României până nu va fi publicat raportul MCV pe ţară, care va aborda şi situaţia revocării procurorului Papici de la DNA la iniţiativa lui Ponta şi reflectă opinia Europei asupra sănătăţii justiţiei româneşti. Raportul va fi publicat în 2014.

Franţa s-a exprimat tranşant în defavoarea deschiderii graniţelor pentru români şi, în special pentru rromii români. Germania nu debordează nici ea de entuziasm în a îi primi în Schengen pe români şi bulgari.

Preşedintele grupului S&D din Parlamentul European (PE), Hannes Swoboda, a declarat ieri, pentru agerpres, că, în viziunea sa, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va putea fi luată cu adevărat în considerarea abia în a doua jumătate a anului viitor, având în vedere că în mai 2014 au loc alegeri europene, iar chestiunea deschiderii frontierelor va fi, cel mai probabil, subiect de dezbatere electorală pentru formaţiunile extremiste.

Swoboda a reamintit faptul că nici recentele declaraţii ale premierului britanic David Cameron, care şi-a exprimat îngrijorarea că românii şi bulgarii vor "vâna beneficiile sociale" din Anglia şi nici frica multor cetăţeni europeni cu privire la ce se va întâmpla după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014, nu sunt de natură să creeze un climat favorabil pentru intrarea României în Schengen.

"Cred că în primul rând trebuie să aşteptăm şi, dacă oamenii văd că acest val masiv de migraţie din România şi Bulgaria după deschiderea pieţei muncii nu va avea loc, atunci vor putea fi, poate, convinşi să vadă că aceste două ţări nu sunt un pericol pentru stabilitate şi pentru piaţa muncii din Europa", a afirmat Swoboda.

Hannes Swoboda a mai declarat că, în opinia sa, o decizie privind aderarea României şi Bulgariei ar putea fi luată la Consiliul JAI din octombrie 2014, fiind şanse ca cele două ţări să intre în Schengen de la 1 ianuarie 2015