ActiveWatch critică dur CNA-ul după amendarea lui Radu Buzăianu şi Răzvan Zamfir: Jurnaliştii nu sunt doar un stativ de microfon

ActiveWatch critică dur decizia CNA de amendare cu 10.000 de lei, în data de 31 ianuarie 2023, a postului B1TV pentru presupuse încălcări ale legislaţiei audiovizuale în cadrul mai multor ediţii ale emisiunii “Bună, România!”, realizată şi găzduită de jurnaliştii Radu Buzăianu şi Răzvan Zamfir. Cei doi jurnalişti au intrat în colimatorul CNA pentru că au dezbătut subiectul plagiatului lui Bode.

"În opinia noastră, judecând după slaba calitate a dezbaterilor şi a deliberărilor din şedinţa publică a CNA, în care s-au evaluat cele 24 de ediţii 'Bună, România!', în care realizatorii emisiunii au tratat in extenso profilul şi activitatea unuia dintre cei mai controversaţi membri ai Guvernului, forul audiovizual a ratat, încă o dată, să-şi afirme mandatul de 'garant public al interesului public'", transmite ActiveWatch.

"De asemenea, raportat la articolele din Codul Audiovizual pe care forul le-a invocat în sprijinul sancţionării, precum şi la argumentele membrilor care au votat amenda, apreciem că CNA s-a distanţat semnificativ şi de calitatea de for deliberativ, de mediator şi s-a comportat, mai degrabă, ca un organ constatator", se mai arată în comunicatul ActiveWatch.

Organizaţia, care monitorizează mass-media, mai transmite că "un CNA conectat la problemele şi realităţile din societate ar fi ştiut că:

1. În exercitarea profesiei, cu bună-credinţă, pe baze factuale şi în interes public, jurnaliştii pot exagera şi pot fi extrem de caustici atunci când analizează activitatea publică a unor demnitari (vezi art. 10, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Problema lui Buzăianu şi Zamfir nu e că au ţipat prea mult la televizor, ci că actualul ecosistem media este fie extrem de tăcut şi distanţat de problemele acute, curente, reale, de pe agenda publică, fie prea angajat politic iar informarea publicului are de suferit. Emisiunea “Bună, România!” are tocmai calitatea că informează publicul asupra unor subiecte de interes public major folosind în mod deliberat şi inteligent umorul pentru a sancţiona anumite comportamente ale unor demnitari.

2. Critica adusă realizatorilor emisiunii cum că nu ar fi asigurat audiatur et altera pars sau că nu ar fi informat publicul că ministrul vizat nu doreşte să comenteze este cel puţin fragilă, dacă nu chiar ridicolă. O simplă căutare pe Google ar fi arătat că ministrul nu a emis opinii pe cele mai multe dintre speţele discutate în emisiunea amendată. Mai mult, aşa cum cei doi realizatori au precizat în cadrul şedinţei, toate luările de poziţie publice ale ministrului au fost prezentate pe post. Menţionarea formală unui disclaimer în care să precizeze lipsa de disponibilitate a persoanei vizate, pentru a răspunde rigorii legale, nu rezolvă problema de fond: în ultimii ani, raportul dintre politic şi media a suferit schimbări dramatice. Spectrul politic nu mai respectă presa şi, implicit, publicul. Fie o cumpără, fie o ameninţă, fie o ignoră. Există numeroase documente şi rapoarte publice care arată că, în ultimii ani, spaţiul civic, inclusiv cel media, a suferit tot mai multe constrângeri. Poate cea mai gravă este legată de lipsa de transparenţă în acţiunile decidenţilor politici.

3. Jurnaliştii nu sunt doar un stativ de microfon sau asistenţii personali ai politicienilor pe care-i chestionează. Datoria lor este să fie incomozi şi, prin prestaţia lor, să-i conducă pe politicieni şi decidenţi să comunice transparent şi profesionist în orice chestiune legată de activitatea publică. Problema nu e neapărat că, în intervalul de două luni, Buzăianu şi Zamfir „au abuzat” de spaţiul oferit de cele 24 de ediţii şi de poziţia lor de realizatori. Problema e că s-ar putea să fi fost aproape singurele emisiuni din spaţiul audiovizual, extrem de populat şi divers, care au abordat sistematic activitatea şi probitatea unui ministru-cheie în Executiv."

"Dincolo de aspectele de fond, care implică o cunoaştere şi o conectare mai profunde la societatea românească, apreciem că nici forma deliberărilor din şedinţa CNA de ieri nu vine să întărească rolul de garant al interesului public. Astfel, am reţinut că din cei opt membri care au votat amenda, doar doi şi-au prezentat şi susţinut public argumentele pentru sancţiune. Apreciem că un caz atât de sensibil şi nuanţat ar fi putut fi discutat cu mai multă aplecare. Mai ales că în discuţie era tocmai corecta informare a publicului. O dezbatere lărgită şi deschisă între toţi membrii Consiliului ar fi ajutat toate părţile interesate, dar mai ales publicul, să înţeleagă şi să proceseze necesitatea restrângerii dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea presei prin sancţionarea cu amendă a postului B1TV. Din nefericire, în loc să deschidă un spaţiu de dezbatere, care ar fi contribuit şi la promovarea gândirii critice, CNA a deschis, din nou, un spaţiu de controverse.

Mai mult, CNA a luat decizia strict în virtutea fragmentelor vizionate, făcând abstracţie de restul conţinutului. Considerăm că procesul de decizie a fost viciat şi pentru că analiza a fost făcută strict pe emisiunile sesizate, fără a avea imaginea completă a celor două luni analizate. Deşi cei doi realizatori au explicat extensiv în cadrul şedinţei CNA că e necesară o imagine de ansamblu a întregului conţinut pentru a demonstra că sesizarea este nefondată, membrii CNA care au votat amenda s-au limitat la conţinutul sesizat.

În perspectiva anului electoral 2024, dar şi a posibilelor competenţe extinse pe care CNA le va dobândi prin transpunerea în legislaţia naţională a Digital Services Act şi a viitorului European Media Freedom Act, suntem extrem de rezervaţi că forul audiovizual va avea capacitatea şi înţelepciunea de a-şi onora profesionist mandatul public. Un mandat care, în contextul actual, nu trebuie să se limiteze doar la aplicarea legii, tehnic şi cantitativ, ci la asumarea unui rol social, proactiv, într-un peisaj media supus nu doar presiunilor economice şi politice, ci şi presiunilor publicului.

Un public care primeşte din ce în ce mai puţină informaţie corectă şi transparentă, dar care va fi chemat să decidă anul viitor ce politicieni vor stabili dacă şi în ce condiţii vor vorbi cu presa despre bună guvernare şi integritate publică.", mai transmite ActiveWatch.