Înalta Curte a decis că şoferii aflaţi sub influenţa substanţelor psihoactive pot fi condamnaţi doar dacă se demonstrează că este afectată capacitatea de a conduce

Trafic în Bucureşti
Ana Ion
27.01.2025

O decizie pronunţată luni de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) stabileşte că nu este suficientă constatarea prezenţei în corp a unei substanţe psihoactive, ci trebuie demonstrat că şoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce. Decizia nu poate fi atacată, scrie Hotnews.

Pronunţarea unei decizii în acest caz a fost amânată de mai multe ori de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Răspunsul a venit după ce Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj.

Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj au cerut lămurirea sintagmei din lege „(n.red.: persoană) aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”:

„Se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”, a fost întrebarea Curţii de Apel Cluj.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la ÎCCJ a stabilit că este nevoie şi de demonstrarea faptului că a fost afectată capacitatea şoferului de a conduce.

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, a decis ÎCCJ.

Decizia este obligatorie şi nu poate fi atacată cu recurs.

Intervenţia instanţei supreme a fost cerută în contextul modificărilor legislative din ultimul an. Discuţiile din spaţiul public s-au amplificat întrucât multe dintre aparatele drugtest utilizate de către Poliţia Rutieră nu sunt calibrate, existând cazuri de rezultate fals pozitive care au dus la deschiderea unor dosare penale.

În prezent, în cazul alcoolului legea introduce un prag peste care stabileşte că este afectată capacitatea de a conduce un vehicul, iar fapta reprezintă o infracţiune. În schimb, în cazul conducerii sub influenţa unor substanţe psihoactive nu există o prevedere clară. Curtea Supremă a stabilit luni că „este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor