A plagiat sau nu Kovesi? În plin scandal, Şercan pune pe masă un articol problematic scris de şefa DNA în 2003

Acum ceva ani buni, Laura Codruţa Kovesi publică un articol într-o revistă de specialitate împreună cu Augustin Lazăr. Cum respectivul articol era format din două părţi distincte, fiecare aparţinându-i unuia dintre cei doi autori, se poate remarca o problemă, şi anume că şefa DNA, spre deosebire de actualul procuror general, nu foloseşte nicio formă de citare, deşi avea obligaţia să o facă, a dezvăluit joi, pe contul său de Facebook, jurnalista Emilia Şercan.

"Poate că preşedintele Klaus Iohannis nu a încălcat Constituţia în momentul în care i-a cerut procurorului general al României, Augustin Lazăr, să rezolve cu celeritate dosarul în care Sebastian Ghiţă s-a autodenunţat şi reclamă falsificarea raportului Comisei de lucru a Consiliului Naţional de Etică în baza căruia în 2012 s-a dat verdictul de neplagiat în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi. Însă, în mod evident, preşedintele Klaus Iohannis a făcut un lucru condamnabil public din perspectiva principiului separării puterilor în stat.

Nu e treaba preşedintelui ţării să îi spună procurorului general ce dosare trebuie rezolvate rapid, indiferent de importanţa numelor sau de acuzaţiile care fac obiectul lor. Ion Iliescu a fost blamat public când s-a băgat în treburile justiţiei, pe bună dreptate. Acum remarc o linişte asurzitoare care vine din partea presei sau a societăţii civile vocale în trecut în cazul unor astfel de derapaje", a atras atenţia Emilia Şercan.

Pe de altă parte, jurnalista consideră că atât anchetarea acuzaţiilor lui Sebastian Ghiţă, cât şi verificarea tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi trebuie făcute cu celeritate, transparent şi temeinic.

"Să explic de ce. Acuzaţiile lui Sebastian Ghiţă trebuie verificate de Parchetul General, condus de Augustin Lazăr. În anul 2003, Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror-şef birou la Parchetul pe lângă Tribunalul Sibiu, publica un articol în numărul 7/2003 al Revistei Dreptul, în două părţi, împreună cu Augustin Lazăr, pe atunci procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Atenţie, nu era un articol scris în comun, ci un articol, cu aceeaşi temă, semnat separat de Kovesi şi Lazăr, dar publicat sub acelaşi titlu.

În momentul numirii lui Augustin Lazăr ca procuror general, Laura Codruţa Kovesi a respins informaţiile apărute în presă privind o relaţie de amiciţie între tatăl ei, procurorul Ioan Lascu, şi Lazăr. Totuşi, cu 13 ani înainte ea însăşi semna un articol într-o revistă de specialitate împreună cu Augustin Lazăr. Acesta este motivul pentru care Parchetul General şi procurorul general au obligaţia să facă verificări temeinice în cazul acuzaţiilor lui Ghiţă şi să anunţe în mod transparent rezultatul lor", a punctat Emilia Şercan.

Plecând de la acelaşi articol, jurnalista este de părere că şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) are obligaţia de a acţiona la fel de temeinic şi transparent în cazul suspiciunilor de plagiat din cazul şefei DNA.

"Cum spuneam, respectivul articol semnat de Kovesi şi Lazăr se împarte în două părţi distincte. În textul ei, care are zece pagini şi jumătate, Laura Codruţa Kovesi nu foloseşte nicio notă de subsol pentru referinţe bibliografice sau legislative. În textul său, care are opt pagini şi jumătate, Augustin Lazăr foloseşte 28 de note de subsol explicative sau pentru referinţe bibliografice şi legislative. Cercetare ştiinţifică fără referinţe bibliografice nu există. Nu exista nici în 2003, nici în 2011, nici astăzi", a subliniat Emilia Şercan.

Mai mult, jurnalista arată că în acest articol se regăsesc porţiuni dintr-un alt text publicat de şefa DNA tot în Revista Dreptul, numărul 1 din 2003, intitulat "Autorizarea accesului la sisteme de telecomunicaţii sau informatice". "Cum spuneam, LCK nu foloseşte nicio formă de citare, deşi era obligată să o facă, chiar dacă este vorba despre un text care-i aparţine."

"Vă întrebaţi de ce spun toate lucrurile astea? E simplu: dacă astfel de rele practici privind scrierea academică apar într-un articol ştiinţific, atunci teza de doctorat trebuie analizată serios de CNATDCU pentru a se stabili prin verdict instituţional dacă este vorba despre plagiat, malpraxis academic, neglijenţă în redactarea tezei sau orice altceva.

PS. În cazul în care vă întrebaţi cum am descoperit acel articol semnat în comun de Laura Codruţa Kovesi şi de Augustin Lazăr, răspunsul e simplu. Este enumerat de LCK în documentele folosite în 2012 în apărarea ei, pe care le-a făcut publice la Europe FM săptămâna trecută. Nu am făcut decât să merg la bibliotecă să mă uit peste ele", a mai precizat Emilia Şercan, o autoritate în materie de doctorate plagiate.