"Reţeaua clonelor pompoase" - Investigaţie Captura explozivă / Firele duc şi la Călin Georgescu

• Un escroc român consacrat a încercat să dea ultima lovitură în echipă cu angajatorul din Viena al lui Călin Georgescu.

• Personajul principal din schemă este Sever Mureşan, responsabil pentru falimentul băncii Dacia Felix, care a zguduit România în anii ‘90.

• Din 2019 şi până în 2022, Mureşan a făcut demersuri să preia activele industriale ale unor societăţi strategice româneşti.

• Iar cel care l-a legitimat financiar pentru aceste operaţiuni este Roland Schatz, fondatorul UNGSII – o organizaţie mimetică pentru care a lucrat Georgescu în 2016.

• Politicianul extremist era la butoanele acestei entităţi, ca director executiv, când a încheiat un parteneriat oficial cu fundaţia naţionalistă a lui Sever Mureşan.

• În angrenajul lor înşelător au fost prinşi câţiva cercetători, foşti demnitari sau oameni de afaceri.

• L-am identificat printre ei şi pe asociatul istoric al Ancăi Alexandrescu, actuala candidată la PMB, alături de care a generat prejudicii la bugetul de stat.

• UNGSII face parte dintr-o reţea de organizaţii care, sub umbrela valorilor ONU, explorează informaţii strategice şi contracte în statele fragile.

Clubul aparenţelor: biroul din Viena

Angajatorul din Viena al lui Călin Georgescu a încercat să dezvolte în România o reţea de influenţă complexă.

E vorba despre omul de afaceri german Roland Schatz (60 de ani), asociat cu propagandişti ruşi sancţionaţi internaţional.

Personajul reprezintă faţa poleită a unor escrocherii transfrontaliere care l-au implicat pe celebrul Sever Mureşan, artizanul falimentului băncii Dacia Felix – o fraudă uriaşă care a scandalizat ţara în anii ‘90. Mureşan a decedat anul trecut.

Neamţul mai conduce şi o fundaţie privată care gravitează în jurul departamentelor ONU şi le parazitează imaginea: UNGSII – United Nations Global Sustainable Index Institute.

Adică, Institutul ONU pentru Indicele Global al Sustenabilităţii.

Biroul vienez al UNGSII are aceeaşi adresă cu firma lui Schatz (Media Tenor), pe eleganta arteră Rechte Wienzeile, din capitala austriacă.

În ciuda numelui pompos, fundaţia nu are absolut nicio legătură cu ONU sau cu vreo agenţie subordonată. Şi nici n-a făcut vreodată parte din acest aparat, deşi îi foloseşte sistematic brandul, simbolistica, temele şi terminologia.

Organizaţia lui Schatz generează însă un fel de efect “adibas”.

Neamţul clonează, de fapt, structuri ONU care măsoară progrese în atingerea obiectivelor pentru dezvoltare durabilă asumate la nivel global. Şi care folosesc un instrument recunoscut oficial pentru această evaluare (SDG Index & Dashboard).

În paralel, Schatz pretinde că fundaţia lui măsoară aceiaşi indicatori ONU pentru dezvoltare durabilă, deşi sistemul după care o face nu este auditat public, fiind gestionat prin firma lui de analize media. Apoi organizează evenimente protocolare şi premiază diferiţi actori sociali sau instituţionali pentru progrese în implementarea standardelor ONU.

Modelul de operare al lui Schatz se bazează pe networking, fiind mai specific unei firme de consultanţă strategică şi PR internaţional, decât unei instituţii ONU.

Există şi un numitor comun care ajută la pescuirea interlocutorilor naivi din regiuni aflate în curs de dezvoltare: Schatz vorbeşte constant despre bani. Trece drept omul care ştie unde sunt resursele. Promite conectarea cu finanţatori, descrie granturi pentru dezvoltare, anunţă pitch-uri şi organizează conferinţe axate, la vedere, pe proiecte locale. Dar nu finalizează nimic concret.

Fundaţia lui Schatz a încercat, în schimb, să legitimeze o escrocherie de proporţii.

Am descoperit că UNGSII l-a certificat financiar pe controversatul Sever Mureşan, unul dintre cei mai cunoscuţi fraudatori din România, când acesta a vrut să preia în 2019 două societăţi strategice de stat aflate în impas financiar (Roman SA şi Petrotrans SA).

Sprijinul lui Schatz către Mureşan a presupus un adevărat efort birocratic menit să ateste că fundaţia românului “Andrei Mureşanu, Deşteaptă-te române!” beneficia de fonduri dintr-un program UNGSII, ca să demareze achiziţia activelor vizate. Descriem ingineria mai jos.

Cert e că pentru această clonă – UNGSII, fundaţia lui Roland Schatz – a lucrat şi Călin Georgescu, fostul candidat extremist la Preşedinţia României. Locuia la Viena în perioada aceea.

Georgescu a fost directorul executiv al organizaţiei lui Schatz încă de la fondarea acesteia. UNGSII a pornit cu el, practic, fiind înregistrată iniţial în Vaduz, Liechtenstein, în februarie 2016. Cu doar o lună înainte, în ianuarie 2016, Georgescu făcuse o călătorie misterioasă la Moscova, potrivit Rise Project.

Urmele online lăsate de politician pe site-ul fundaţiei şi într-un film de promovare al acesteia datează şi ele tot de atunci. Georgescu a părăsit însă board-ul UNGSII în decembrie 2016. Motivul? Ca să se lanseze în politică din România, a explicat Ronald Schatz pentru Der Standaard.

Similitudinea de nume şi tematici cu ONU ambalează într-o aparenţa serioasă organizaţia lui Roland Schatz, care se plimbă astfel pe banii lui prin toată lumea, felicită oficiali sau ţine discursuri dramatice despre combaterea sărăciei şi analfabetismului.

În plus, neamţul foloseşte metodic câteva strategii sofisticate pentru promovarea fundaţiei sale.

Citiţi în continuare investigaţia integrală aici.