23 mai - Ziua parcurilor naturale şi naţionale din Carpaţi

Parcurile naţionale, naturale şi geoparcurile din cinci ţări traversate de lanţul Munţilor Carpaţi sunt sărbătorite duminică, la iniţiativa World Wide Fund for Nature (WWF).

Cu ocazia Zilei Parcurilor din Carpaţi, WWF participă în Parcul "Alexandru Ioan Cuza" (IOR) din Bucureşti cu o expoziţie foto dedicată parcurilor din Carpaţi, în satul Biodiversităţii, instalat sâmbătă, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Biodiversităţii.

WWF, cu sprijinul Ogilvy România, a iniţiat o campanie regională de informare a publicului larg asupra importanţei parcurilor din Carpaţi, dar şi asupra problemelor cu care acestea se confruntă. Campania se desfăşoară, concomitent, în România, Cehia, Slovacia, Serbia şi Ucraina.

Motivul pentru a sărbători o zi a parcurilor din Carpaţi vine din nevoia de a conştientiza populaţia asupra diminuării resurselor naturale necesare vieţii: apă, aer curat, surse de hrană, sursă de combatere a stresului.

Munţii Carpaţi găzduiesc cea mai mare arie de păduri seculare din Europa, precum şi cea mai mare parte dintre pădurile de fag de pe continent. Carpaţii sunt ultima regiune din Europa care poate oferi spaţiu de viaţă viabil pentru carnivorele mari. Peste 8.000 de urşi, 4.000 de lupi şi 3.000 de râşi pot fi găsiţi aici.

Peste 80% din resursele de apă potabilă ale României (excluzând Dunărea) şi 40% din resursele de apă potabilă ale Ucrainei provin din Carpaţi. Carpaţii formează un adevărat "pod" între pădurile din nordul Europei şi cele din sud şi vest. Astfel, sunt un coridor de importanţă vitală pentru plantele şi animalele din întreaga Europă.

"Pentru toate aceste daruri, parcurile din Carpaţi merită o zi a lor, în care să le promovăm lumii întregi", susţine WWF.

Datele oficiale postate pe site-ul ONG Natura 2000 arată că pe teritoriul UE, cu 27 de state, printre care şi România, au fost identificate nouă regiuni biogeografice.

Între ţările membre şi candidate la UE, România deţine cea mai mare diversitate biogeografică, repartizată în cinci regiuni biogeografice: continentală (cea mai comună), alpină (în ţările cu zone montane), panonică (se găseşte în Ungaria şi ţările vecine), pontică (doar în România şi Bulgaria), stepică (doar în România).

România se află în procedură de infringement la Curtea Europeană de Justiţie pe domeniul Arii Protejate pentru că nu şi-a respectat angajamentul privind managementul ariilor naturale protejate.

România, prin valoarea ridicată a biodiversităţii pe care o deţine, aduce o contribuţie importantă la Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.