Congresul românilor de pretutindeni, pe agenda USR. Ce propune deputatul Matei Dobrovie

Membrii Consiliului Românilor de Pretutindeni au fost prezenţi marţi la şedinţa Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării pentru a discuta propuneri cu privire la organizarea Congresului românilor de pretutindeni din 2017. Deşi discuţiile au durat aproape două ore nu au fost înaintate propuneri concrete, nu s-a stabilit clar care este rolul Congresului românilor de pretutindeni şi al Consiliului, a atras atenţia deputatul USR Matei Dobrovie, pe pagina sa de Facebook.

"Am reţinut, însă, şi susţin propunerea cu privire la stabilirea unui mandat de 3-4 ani pentru membrii Consiliului (în vederea realizării şi implementării unui plan fezabil de acţiuni). Consider că mandatul Consiliului ar trebui să fie de 4 ani, pentru a se suprapune activităţii unei legislaturi", a declarat Matei Dobrovie.

Potrivit deputatului USR, Congresul a fost organizat pentru prima dată în 2016, deşi Legea 299/2007 care are prevederi cu privire la desfăşurarea activităţilor legate de acesta a fost adoptată în 2007.

"Anul trecut modul de organizare şi desfăşurare a Congresului precum şi procedura de alegere a Consiliului au fost criticate intens atât de românii din diaspora, din comunităţile istorice, cât şi de presă. Având în vedere situaţia descrisă mai sus, am hotărât să supun dezbaterii publice câteva propuneri cu privire la modificarea metodologiei de organizare a Congresului. Aştept din partea Dvs. propuneri suplimentare, critici, observaţii", a precizat Matei Dobrovie.

Ce propune deputatul

1. Participanţii la Congres să fie selectaţi din rândul organizaţiilor/asociaţiilor neguvernamentale (care promovează şi susţin drepturile de orice fel ale românilor care trăiesc în afara graniţelor României). În vederea participării la Congres pot depune aplicaţii şi persoane fizice, care prin natura activităţilor desfăşurate au contribuit la promovarea valorilor româneşti, la apărarea drepturilor şi susţinerea comunităţilor româneşti.

2. Stabilirea unui număr de participanţi pentru fiecare stat (în care trăieşte o comunitate însemnată de români), direct proporţional cu mărimea acelei comunităţi.

3. Costurile legate de participarea la Congres (deplasare, cazare, masă) să fie suportate din bugetul Camerei Deputaţilor.

4. Implicarea sporită a participanţilor în activităţile Consiliului. În acest sens aş propune organizarea unor grupuri de lucru tematice (eventual, după modelul Comisiilor parlamentare) care să propună măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei româniilor de pretutindeni. Propunerile ar urma să fie transmise ministerelor de resort sau transformate în iniţiative legislative.

5. Remunerarea activităţilor membrilor Consiliului pentru a putea pune în aplicare prevederile L 299/2007, art. 9, alin 4. Consider că nu este corect şi nici moral să le solicităm acestora să depună eforturi pentru elaborarea unor analize, furnizarea de informaţii şi propuneri, doar pe baza de voluntariat. Stabilirea unor criterii clare pentru evaluarea activităţii depuse, în vederea remunerării acesteia.

6. Materialele care includ analizele şi propunerile Consiliului vor fi transmise pe adresele electronice ale Comisiilor pentru românii din afara graniţelor de la Camera Deputaţilor şi Senat, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Afacerilor Externe şi vor fi depuse în format printat la cabinetele miniştrilor MRP şi MAE.

7. Organizarea anuală a 2 sesiuni de discuţii cu membrii Consiliului în cadrul unor şedinţe comune ale Comisiilor pentru românii din afara graniţelor ţării de la Camera Deputaţilor şi Senat. Cu acest prilej, membrii Consiliului vor prezenta 1-2 rapoarte de activitate şi vor răspunde întrebărilor deputaţilor şi senatorilor. Costurile (deplasare, cazare, masă) legate de participarea la aceste sesiuni să fie suportate din bugetul Camerei Deputaţilor.

8. Eliminarea listelor de susţinători sau reducerea semnificativă a numărului acestora. Problema strângerii celor 250 de semnături necesare într-un termen foarte scurt a dus la o participare redusă de doar 48 de oameni, raportat la 300 de locuri disponibile.