Zelenski trimite la Istanbul o echipă pentru negocieri de pace, dar acuză Rusia că „nu e suficient de serioasă”

Preşedintele Volodimir Zelenski a trimis o delegaţie la Istanbul pentru negocieri de pace cu Rusia, deschizând calea pentru primele negocieri directe între cele două ţări de la începutul invaziei pe scară largă din martie 2022, transmite The Guardian.

Cu toate că Washingtonul a avertizat că este probabil să nu se înregistreze progrese semnificative, cu excepţia cazului în care Donald Trump şi Vladimir Putin vor accepta să se întâlnească, discuţiile urmează să înceapă vineri, iar Zelenski a declarat că Kievul se va concentra pe obţinerea unui armistiţiu imediat de 30 de zile.

În cadrul unei conferinţe de presă în capitala Turciei, Ankara, după o întâlnire cu preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, Zelenski a declarat că a decis să trimită o delegaţie, chiar dacă Rusia a trimis o echipă de nivel inferior, pentru a-i semnala lui Trump că Ucraina rămâne ferm angajată în căutarea unei soluţii pentru încheierea războiului.

„Din păcate, [ruşii] nu iau suficient de în serios negocierile... Din respect pentru preşedintele Trump şi Erdoğan, am decis să trimit delegaţia noastră la Istanbul acum”, a declarat Zelenski, adăugând că delegaţia va fi condusă de ministrul său al Apărării, Rustem Umerov.

Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi secretarul de stat, Marco Rubio, sunt aşteptaţi vineri la Istanbul, deşi nu este clar ce rol vor juca.

Discuţiile vor avea loc la Palatul Dolmabahçe, reşedinţa grandioasă de pe malul european al Bosforului, care a găzduit o rundă de negocieri fără rezultat între Moscova şi Kiev în 2022.

Ziua mult aşteptată de joi a început în haos, delegaţiile ucraineană şi rusă sosind în oraşe separate de sute de kilometri, ceea ce a pus imediat sub semnul întrebării posibilitatea unei întâlniri.

Miercuri seara, Kremlinul a anunţat că Putin nu va participa la discuţii, respingând propunerea îndrăzneaţă a lui Zelenski de a se întâlni faţă în faţă pentru a discuta despre pace.

Peste toate acestea a planat imaginea lui Trump, care a exprimat îndoieli cu privire la valoarea oricăror discuţii care nu îl implică pe el şi pe preşedintele rus.

„Nu se va întâmpla nimic până când Putin şi cu mine nu ne vom întâlni”, a declarat el reporterilor aflaţi la bordul avionului Air Force One.

Răspunzând lui Trump, Rubio a declarat reporterilor joi seara: „Cred că este foarte clar că singura modalitate de a obţine un progres în această chestiune este între preşedintele Trump şi preşedintele Putin”. El a spus că orice întâlnire între cei doi va depinde de progresele înregistrate în această săptămână.

Declaraţiile sale vor diminua speranţele Kievului şi ale aliaţilor săi europeni că Trump este pregătit să impună sancţiuni dure dacă negocierile actuale eşuează înainte ca el să aibă ocazia să se întâlnească cu Putin, lăsând practic Moscova fără motive să facă compromisuri în Turcia.

Joi, în timpul unei escale în Qatar, înainte de a se îndrepta spre Emiratele Arabe Unite, Trump a sugerat că ar putea totuşi să se deplaseze în Turcia vineri „dacă se întâmplă ceva” în cadrul negocierilor. Însă, la căderea nopţii, nu existau semne că ar fi în pregătire vreun summit de ultim moment la care să participe preşedintele american.

Zelenski şi Putin s-au străduit fiecare să se poziţioneze favorabil în faţa lui Trump, care a devenit tot mai nerăbdător din cauza ritmului lent al discuţiilor, fiecare lider prezentându-l pe celălalt drept principalul obstacol în calea progresului.

"Cred că cel mai important lucru pentru Ucraina este să rămână constructivă şi rezonabilă. De aceea trimitem o delegaţie condusă de ministrul Apărării, pentru ca nimeni să nu poată afirma că Ucraina este responsabilă pentru eşecul negocierilor", a declarat Zelenski.

Zelenski a călătorit joi la Ankara împreună cu o echipă formată din cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, în timp ce delegaţia rusă de nivel mediu, condusă de Vladimir Medinsky, un ultra-conservator, a aterizat mai devreme în aceeaşi zi la Istanbul, unde sute de jurnalişti au aşteptat ore în şir, fără succes, începerea negocierilor.

Pe tot parcursul conferinţei de la Ankara, Zelenski a încercat să prezinte alegerea delegaţiei ruse ca un semnal adresat lui Trump că Moscova nu abordează negocierile cu bună-credinţă. El a declarat reporterilor că delegaţia rusă care a sosit la Istanbul nu include „pe nimeni care ia decizii”, acuzând Moscova că nu depune eforturi serioase pentru a pune capăt războiului.

„Simt lipsă de respect din partea Rusiei. Niciun moment stabilit pentru întâlnire, nicio agendă, nicio delegaţie la nivel înalt – aceasta este o lipsă de respect personală ... [faţă de] Erdoğan, faţă de Trump”, a declarat Zelenski.

„Nu putem alerga prin toată lumea în căutarea lui Putin”, a adăugat el când a fost întrebat dacă preşedintele rus evită o întâlnire directă cu el.

Însă până în prezent nu există dovezi că Trump este receptiv la rugămintea lui Zelenski, liderul american refuzând joi să critice delegaţia rusă.

Orice speranţă de o evoluţie semnificativă pare să fi fost spulberată de decizia lui Putin de a nu-i trimite pe cei doi diplomaţi de rang înalt, Yuri Uşakov şi Serghei Lavrov, şi de a delega în schimb negocierile unor consilieri de rang inferior.

Observatorii spun că, prin numirea lui Medinsky, fost ministru al culturii, în fruntea delegaţiei, Putin semnalează că nu este interesat de un compromis real şi că rămâne fidel obiectivelor pe care le-a urmărit în 2022: privarea Ucrainei de suveranitate şi de capacitatea militară.

Medinsky, care a condus şi negocierile de pace eşuate din martie 2022, a ţinut o conferinţă de presă organizată în grabă la consulatul rus din Istanbul. El a descris negocierile actuale ca fiind o continuare a discuţiilor anterioare, care includeau cereri radicale, precum limitarea forţelor armate ale Ucrainei şi împiedicarea acesteia să se reconstruiască cu sprijin occidental. Kievul a respins în repetate rânduri aceste condiţii considerându-le inacceptabile.

Medinsky a repetat, de asemenea, un argument des utilizat de Kremlin, afirmând că Rusia urmăreşte să abordeze „cauzele profunde” ale războiului – o expresie folosită frecvent de Putin pentru a justifica invazia.

Boris Bondarev, un fost diplomat rus de rang înalt care a demisionat după invazia totală rusă asupra Ucrainei, a declarat că „Putin nu doreşte în mod evident niciun fel de negocieri de pace autentice, niciun armistiţiu, cu excepţia cazului în care acestea se desfăşoară în totalitate în condiţiile sale”.

Bondarev a spus că Putin a propus negocierile din Turcia cu scopul de a-l convinge pe Trump că este dedicat păcii, dar în realitate rămâne hotărât să continue luptele pe teren.

Cu forţele ruse înregistrând progrese lente, dar constante pe câmpul de luptă, Putin – aparent încrezător că Rusia poate rezista mai mult decât Ucraina – refuză să oprească luptele înainte de a obţine concesii majore din partea Kievului şi a Occidentului.

Chiar înainte de întâlnirea dintre Moscova şi Kiev la Istanbul, Zelenski şi aliaţii europeni ai Ucrainei au îndemnat SUA să impună noi sancţiuni dacă părţile nu vor ajunge la un acord privind încetarea focului.

„Dacă nu va fi încetat focul şi nu vor avea loc întâlniri bilaterale, vom solicita sancţiuni pentru a pune capăt războiului mai repede. Vrem un pachet puternic de sancţiuni împotriva Rusiei din partea SUA şi a ţărilor europene – trebuie să existe presiune din partea ţărilor din sudul globului. Poziţia lui Trump este de a exercita presiuni asupra ambelor părţi. Cred că noi am fost supuşi unei presiuni mai mari”, a declarat Zelenski, adăugând că Ucraina "a demonstrat pas cu pas disponibilitatea de a negocia".