Zece locuri din lume asupra cărora mai multe naţiuni pretind dreptul de proprietate

Există multe zone în lume asupra cărora una sau mai multe ţări pretind dreptul de proprietate: de la stânca Rockhall din Atlantic la gheţarii din Patagonia, de la Crimeea la Înălţimile Golan, şi altele...

Pentru unele dintre acestea există un consens în recunoaşterea internaţională a dreptului legitim de proprietate a unui stat sau altuia, dar pentru altele au loc dispute foarte puternice care uneori degenerează în conflicte. Poate nu se ajunge întotdeauna la un conflict militar, dar sigur va fi unul la nivel diplomatic.

Evenimentele din aceste zile oferă un punct de plecare pentru o trecere în revistă a unora dintre aceste locuri, şi sunt relatate de situl online Il Journal.

Începem cu ceea ce se întâmplă în Crimeea.

Un teritoriu care a aparţinut Rusiei dar a fost cedat Ucrainei în 1954, de către Hruşciov, pentru a fi administrat - şi care nu s-a autodeterminat ca stat independent la data destrămării Uniunii Sovietice, la fel ca celelalte regiuni: Ucraina, Georgia, Estonia, Lituania, pentru a numi doar câteva. Deci, conflictul este un fapt formal între Ucraina şi Rusia care niciodată, dar niciodată nu ar putea accepta faptul că baza navală din Sevastopol, situată la Marea Neagră - cu legătură imediată în Marea Mediterană - ar fi "deţinută" de către altcineva.

Un alt conflict recent, Înălţimile Golan

Este o fâşie de pământ care se întinde între Israel, Liban, Siria şi Iordania, fiind una dintre cele mai bogate zone în apă şi terenuri fertile pentru cultivare. Aparţinea Siriei, dar după Războiul de Şase Zile, israelienii l-au ocupat pentru a evita să fie ''prea striviţi'' de vecinii săi, iar în 1981 şi l-au anexat. Şi aici, dincolo de evenimentele sporadice care au implicat schimburi de focuri, Siria a susţinut mereu că teritoriul îi aparţine, dar pentru a-l prelua ar trebui să declanşeze un război împotriva Israelului, care ar fi dificil- dacă nu imposibil- de câştigat.

Controversa pentru insulele Dyaoiu - Senkai

Deplasându-ne spre Marea Chinei, cea mai actuală controversă este aceea pentru insulele Dyaoiu - Senkai, numele în chineză, respectiv japoneză. Reprezintă un grup de cinci insule nelocuite, vecine cu Taiwan, şi geografic mai aproape de coastele Chinei, dar Japonia le consideră proprietatea sa, administrându-le ca atare. Disputa constă în faptul că din aceste insule pot fi controlate diferite căi navale şi aeriene, iar în subsolul acestora există petrol şi gaze.

Conflictul din Malvine

Vorbind tot despre insule, un conflict armat, cu multe victime, la care comunitatea internaţională a privit neputincioasă - cum se întâmplă adesea - a fost cel din Malvine (cum sunt numite în Argentina ) sau Insulele Falkland cum le numesc englezii. Rămăşiţă a colonialismului britanic în America de Sud, insulele, din punct de vedere geografic, sunt situate pe teritoriul argentinian, dar Anglia nu a vrut să le abandoneze. Când au început revoltele, acum 30 de ani, răspunsul englez a fost scufundarea navei Belgrano. În primăvara anului 1982 a izbucnit într-un mod violent primul conflict real, provocând moartea a 332 de persoane.

Pentru a face un scurt rezumat, acestea sunt probabil cele mai importante zone de conflict de proprietate, atât politic cât şi militar.

Ierusalim, un loc de cult şi intersecţia a patru religii monoteiste ale lumii

Oraşul nu a mai cunoscut de mult timp un conflict militar, cruciade, dar există întotdeauna o mare tensiune diplomatică şi politică încercând să se evite probleme foarte serioase. Uneori, există accidente pe Muntele Templului, ultimul în februarie, dar în esenţă nu există un litigiu cu privire la "dreptul de proprietate" asupra oraşului.

Stânca Rockhall-revendicată de patru ţări

Obiectul unei dispute tăcute dar destul de puternice este o stâncă solitară aflată în Oceanul Atlantic de Nord, pe partea europeană, stânca Rockhall, care a fost revendicată de patru ţări: Marea Britanie, Irlanda, Danemarca şi Islanda. Aşa cum se întâmplă adesea în aceste situaţii, cauzele sunt cele economice: în apele din jurul acestei stânci există mari rezerve de petrol şi gaze naturale.

Discuţii între Peru şi Chile

Încă o dată, marea este protagonista discuţiei dintre Peru şi Chile, un triunghi de mare importanţă pentru industria de pescuit din Oceanul Pacific. Recent, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a retrasat frontierele maritime dintre cele două ţări: Peru a primit mai mult de jumătate din cei aproximativ 40.000 de kilometri pătraţi, obiectul litigiului, celeilalte ţări, Chile, revenindu-i cea mai mare parte din cele mai bogate zone de pescuit.

Un alt litigiu - într-o zonă a Oceanului Pacific, din care se estimează că poate obţine echivalentul a 150 de milioane de euro pe an din resurse marine – îşi are rădăcinile din timpul Războiului din Pacific, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în care a fost implicată şi Bolivia.

Înainte de a reveni pe continent să vorbim despre o altă insulă, Saint Martin sau Sint Maarten. Dublul nume vine de la faptul că francezii şi olandezii au avut neînţelegeri pentru mult timp din cauza acestei insule din Antile, situată la 240 km est de Puerto Rico, în Marea Caraibelor. Astăzi, zona de nord aparţine Franţei, iar cea sudică, Olandei.

Argentina şi Chile sunt în competiţie pentru "Campo de hielo"

Să rămânem în America de Sud: Argentina şi Chile sunt în competiţie pentru "Campo de hielo", o întindere mare de gheţari situată în Anzii Patagoniei care se desfăşoară de-a lungul frontierei dintre cele două ţări. Zonei i-au fost atribuite două nume diferite: gheaţa continentală în Argentina, şi sudul câmpului de gheaţă în Chile. Diferenţierea serveşte în principal pentru a distinge zona de teren de gheaţă în partea de nord. Există un acord între cele două ţări pentru împărţirea acestui teritoriu, dar nu a fost încă ratificat.

Al cui este Polul Nord?

La final, o întrebare pentru a încheia această trecere în revistă a celor mai disputate locuri din lume: Al cui este Polul Nord?

De data aceasta intră în joc Canada, care reclamă suveranitatea în scopul de a face cercetări şi de a fora în gheţari, şi Rusia, care în plus faţă de scopurile urmărite de canadieni, doresc să facă şi o bază militară strategică. Disputa a început din nou în urmă cu câteva luni.