„Vrem ca şi copiii noştri să beneficieze de vaccin românesc” - Lanţ uman la Institutul Cantacuzino (Video)

Sute de studenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" s-au mobilizat sâmbătă şi au ieşit în faţa Institutului Cantacuzino, pentru a forma un lanţ uman. Alături de aceştia, cetăţeni ai Capitalei, care-şi doresc vaccinuri româneşti pentru copiii lor, nu de import, şi cred că tradiţia cercetării în domeniul medicinei nu trebuie distrusă, au participat şi ei la acţiunea de astăzi.

Prin acţiunea lor paşnică de protest şi prin strângerea de semnături pe o petiţie, care urmează să fie trimisă şi autorităţilor - Preşedinţiei, Parlamentului, Ministerului Sănătăţii - studenţii îşi doresc pe de o parte să determine autorităţile să ia măsuri pentru salvarea Institutului Cantacuzino, iar pe de altă parte să sensibilizeze opinia publică şi mass-media faţă de soarta unei instituţii emblematice pentru România.

"Noi, studenţii care ne aflăm aici, suntem în special studenţii care dorim să stăm în această ţară şi să muncim aici. Eu personal şi ceilalţi studenţi, care am venit, vrem ca şi copiii noştri să beneficieze de vaccin românesc, un vaccin care, de-a lungul anilor a fost mult mai bun decât vaccinurile importate din străinătate. Cred cu tărie că demersul nostru trebuie ascultat şi auzit de autorităţi", a declarat pentru Epoch Times Alexandru Voropanov student în anul 5 la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila."

Institutul Cantacuzino a salvat milioane de vieţi, este una dintre cele mai importante structuri de intervenţie în caz de epidemii şi atacuri bio-teroriste, de o mare importanţă pentru siguranţa naţională, este un important centru de diagnostic microbiologic, este implicat în învăţământul medical de înaltă calitate (studenţi şi medici), are un rol esenţial în blocarea creşterii preţurilor pentru vaccinuri, şi, pentru toate aceste motive statul ar trebui să facă eforturi pentru salvarea instituţiei, astfel încât aceasta să îşi păstreze importanţa în sănătatea publică (în prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase, în cadrul programelor de sănătate publică), consideră studenţii.

"Institutul Cantacuzino nu este doar o fabrică de vaccinuri şi nu trebuie văzut că o fabrică de vaccinuri", a declarat, la rândul său, prof. dr. Mircea Ioan Popa, pentru Epoch Times.

"Institutul are multe activităţi pe care le-a desfăşurat de-a lungul timpului. În institut se face diagostic de înaltă performanţă, aici există centre de referinţă şi prin asta institutul este implicat în sănătatea publică - supravegherea stării de sănătate în România, aceasta ar fi o primă latură. A doua este latura legată de cercetare. În domeniul cercetării, din ceea ce am remarcat, sprijinul a început să existe. A treia latură care este importantă este latura de învăţământ, pentru că aici învaţă studenţii pe care dvs. îi vedeţi, şi aici au învăţat şi vor învăţa în continuare medici, fie că sunt medici de microbilogie sau de altă specialitate. A patra latură ar putea fi latura de producţie, care poată să revină. Institutul este o instituţie strategică şi trebuie să fie susţinut", a adăugat profesorul care i-a însoţit la protest pe studenţii medicinişti.

Comentând situaţia dificilă în care se găseşte Institutul Cantacuzino, dr. Popa a mai arătat că datoriile Institutului nu ar trebui să fie un impediment în condiţiile în care, de-a lungul anilor statul a şters sume imense ca datorii (reamintim că, nu mai demult de anul 2014, premierul Ponta a renunţat la recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari cu care statul a creditat Rompetrol în 2003).

"Vine cineva şi ne spune nouă că Institutul are datorii 24 de milioane de lei. Câte datorii s-au şters în România în 25 de ani? Ce înseamnă o picătură în domeniu? 24 de milioane de lei actuali înseamnă în domeniul iertării datoriilor o picătură într-o mare. Deci să nu ne jucăm cu vorbele şi cu cifrele. Eu sunt medic, dar ştiu şi eu să calculez şi pot să văd că picătura e picătură", a adăugat profesorul.

Reamintim că după ce, de-a lungul anilor a ajuns să fabrice în jur de 300 de produse care au ferit românii de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie sau scarlatină, iar în laboratoarele sale a preparat medii de cultură, soluţii minune precum polidinul sau cantastimul, Institutul Cantacuzino a ajuns, în anul 2015, aproape pe butuci, cu datorii de 5 milioane de euro, 500 de angajaţi din cei 1.600 câţi erau în '89, cu drepturi salariale neplătite de luni de zile şi cu niciun vaccin pe linia de fabricaţie, potrivit digi24.

Declinul Institutului Cantacuzino a început în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţa a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, pe motiv că îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să aducă vaccinuri din import, relatează Hotnews.

La finele lui 2013, Institutul Cantacuzino a mai primit o lovitură grea. Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat instituţia că vaccinul antigripal pe care îl produce nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Teste efectuate în Franţa au confirmat probleme cu vaccinul făcut de Cantacuzino.

Ulterior, verficări efectuate la Cantacuzino au relevat, potrivit specialiştilor OMS, că institutul nu dispune de un plan de afaceri clar, bugetat, pentru următorii 5-10 ani.

Cei care luptă însă pentru salvarea acestei instituţii acuză că există interese ascunse în spatele stării în care a fost adus Institutul Cantacuzino. Pe de o parte, s-ar dori ca marii producători internaţionali de medicamente să nu aibă competitori pe plan intern iar pe de altă parte clădirile şi terenul de la Băneasa al institutului exercită o atracţie deosebită pentru rechinii imobiliari.

"Baza de cercetare din Băneasa devine un fel de Mecca a investitorilor. Amplasamentul ei l-ar fi interesat, printre alţii, şi pe Remus Truică, fostul şef de cabinet al premierului Adrian Năstase" arată digi24 într-un amplu reportaj dedicat Institului Cantacuzino.

Redăm, în cele ce urmează, textul petiţiei pentru salvarea Institutului Cantacuzino, semnată de participanţii la evenimentul de sâmbătă, remisă de studenţii medicinişti redacţiei Epoch Times:

"Petiţie pentru o instituţie strategică a României.

Studenţii medicinişti au luat iniţiativa salvării Institutului ”Cantacuzino”. Pe 14 martie ei s-au întâlnit în faţa Institutului, purtând halate albe, fluturând steaguri tricolore şi afişând mesaje de susţinere pentru această valoare neglijată a medicinei româneşti. Sâmbătă, pe data de 4 aprilie, la ora 14:30, studenţii s-au întâlnit din nou pentru a le da autorităţilor un al doilea semnal. Studenţilor le pasă şi spun: NU desfiinţării Institutului Cantacuzino!

Vorbim despre un institut care:

- a salvat milioane de vieţi;

- îşi păstrează importanţa în sănătatea publică (în prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase, în cadrul programelor de sănătate publică);

- este implicat în învăţământul medical de înaltă calitate (studenţi şi medici);
- este un important centru de diagnostic microbiologic

- este una dintre cele mai importante structuri de intervenţie în caz de epidemii şi atacuri bio-teroriste, de o mare importanţă pentru siguranţa naţională

- are un rol esenţial în blocarea creşterii preţurilor pentru vaccinuri.

Cu peste 90 de ani de activitate, Institutul Cantacuzino poate fi considerat simbolul cercetării medicale româneşti. Aici s-au preparat seruri şi vaccinuri pentru combaterea bolilor contagioase (holeră, febră tifoidă, tuberculoză, poliomielită, tuse convulsivă etc.)

Prin tradiţie, încă de la înfiinţarea institutului de către Profesorul Cantacuzino şi prin Decret Regal (semnat in 1921 de catre Regele Ferdinand I), institutul a avut 4 roluri esenţiale în medicina românească: diagnostic (şi intervenţie în sănătatea publică), producţie, cercetare şi învăţământ.

Pentru a salva această INSTITUŢIE STRATEGICĂ este nevoie de: 1. voinţă politică pusă în practică (în mod onest şi consecvent); 2. voinţa politică trebuie să ducă în următorul pas, respectiv la aducerea împreună a unor specialişti (oneşti) în domeniile juridic, economic, managerial, medical, de cercetare, învăţământ care să gândească, să redacteze şi să prezinte pentru dezbatere publică actul normativ cel mai potrivit pentru redefinirea statutului unei instituţii strategice; 3. tot prin voinţă politică însoţită de competenţă profesională, datele necesare privind activitatea şi importanţa unei astfel de instituţii strategice trebuie să fie puse la dispoziţia CSAT pentru analiză şi stabilirea celui mai potrivit proiect de ţară (Institutul Cantacuzino este al ţării şi pentru ţară); 4. Statul român trebuie să impună implementarea acestui proiect şi să aibă în vedere un proiect multi-anual, pe minim 10 ani de acum încolo, un proiect monitorizat strict, cu raportări periodice şi măsuri de corecţie; 5. prin stoparea hoţiei şi prin recuperarea banilor furaţi în ultimii 25 ani, o foarte mică parte dintre aceşti bani ar putea pune în funcţiune tot ce este necesar în cadrul Institutului Cantacuzino.

Subsemnatul împreună cu susţinătorii care vor semna pentru această petiţie aşteptăm implicarea directă şi eficientă a autorităţilor statulului: preşedinţie, guvern, camera deputaţilor, senatul României.

Cu deosebită consideraţie,

Prof. dr. Mircea Ioan Popa"

Link la pagina de Facebook dedicată salvării Institutului Cantacuzino: www.facebook.com/salvamINCDMI

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.