Vlad Gheorghe: CCR, din nou jucător în alegeri! Sistemul nu se lasă: două cereri de anulare a primului tur de la prezidenţiale
"Sistemul nu se lasă!" acuză liderul DREPT, Vlad Gheorghe, după ce doi foşti candidaţi la prezidenţiale - unul dintre ei fiind Terheş, politician din siajul fondatorului Antenelor, Dan Voiculescu, şi apropiat al PSD - au contestat la CCR turul 1 de scrutin al alegerilor pentru Cotroceni.
"Aşa cum am prevăzut şi v-am spus deja, sub nici o formă sistemul NU va accepta rezultatul alegerilor istorice de duminică, să avem un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale fără PSD. Azi se confirmă că au fost depuse deja două contestaţii care cer anularea alegerilor de către Curtea Constituţională. Da, acel CCR pe care îl ştim cu toţii, ştim cum sunt numiţi judecătorii şi de către cine, ştim ce decizii au dat până acum, ştim cum protejează sistemul şi pe specialii lor de fiecare dată", scrie, pe Facebook, Vlad Gheorghe.
De profesie jurist, Vlad Gheorghe opinează că se conturează două posibile scenarii:
Primul: CCR acceptă una dintre contestaţii sau pe ambele şi asta înseamnă că anulează scrutinul de duminica trecută şi turul 1 al prezidenţialelor se repetă în două săptămâni, deci avem un nou calendar pentru alegerea preşedintelui României. Al doilea scenariu: CCR validează votul din primul tur şi alegerile continuă aşa cum au fost programate - decidem Preşedintele pe 8 decembrie.
De ce DOAR CCR poate să decidă asta? Pentru că aşa zice Constituţia României. Art. 146 lit. f) din legea supremă a ţării: CCR „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”, art. 82 alin. (1) „rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.”
Mai mult, o hotărâre de acum 5 ani (Hot..66 /1 octombrie 2019) dă mână liberă Curţii Constituţionale prin interpretarea art. 146 litera f) să verifice, în ultimă instanţă, toate operaţiunile electorale care privesc procedura de alegere a Preşedintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanşarea procedurii de alegere şi finalizarea sa. Interpretarea asta deschide posibilităţi aproape nelimitate privind motivele de anulare a alegerilor. Cererile de anulare pot fi depuse în maximum 3 zile de la închiderea urnelor - deci cele două contestaţii sunt depuse la termen - şi pot cere aşa ceva fie candidaţii (cazul ăsta), fie partidele, alianţele, organizaţiile minorităţilor naţionale.
Foarte important: contestaţiile trebuie să prezinte DOVEZI care să probeze pe ce se întemeiază cererea de anulare a alegerilor şi aici este de văzut ce va trebui să judece CCR. Conform legislaţiei în vigoare, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului său, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin” (Legea 370/2004, art. 52 alin. (1)).
Strict juridic, asta e situaţia. Dincolo de legislaţie şi jurisprudenţă, rămâne votul românilor care după 35 de ani au ales în premieră să NU mai trimită PSD în turul al doilea la prezidenţiale. Ochii pe CCR şi mai important, atenţie mare, mare de tot la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie. Cu un vot masiv de Ziua Naţională, avem şansa reală ca împreună să înDREPTăm România!
