Virgiliu Gheorghe, bioetician: ”Expoziţia de la Antipa ne aminteşte de marile sisteme concentraţionare ale secolului al XX-lea: de nazism şi comunism”
alte articole
”Expoziţia The Human Body aminteşte de un demers ideologic pentru care omul nu are absolut nici o valoare, în care libertatea şi viaţa acestuia este tranşată discreţionar de conducători. Din expoziţie, ca şi din toată filmografia pornografică, nu rezultă că omul ar avea conştiinţă şi sentimente, valori precum dragostea şi puterea de a se jertfi”, susţine cunoscutul bioetician Virgiliu Gheorghe într-un interviu acordat Epoch Times.
Expoziţia de cadavre umane a stârnit ample controverse în mai multe ţări, organizatorii fiind acuzaţi de lipsă de etică. Motivul este că trupurile umane expuse şi conservate prin tehnica plastinaţiei ar fi aparţinut, unor prizonieri chinezi executaţi şi torturaţi. Cum vi se pare această idee de a prezenta în numele ştiinţei şi cunoaşterii medicale cadavre, pe care să le vadă şi copii la muzeul Antipa?
În mod cert, este una dintre cele mai grave atentate la demnitatea umană, aceasta la scara întregii istorii a umanităţii. Aşa-zisa expoziţie pune sub semnul întrebării întregul eşafodaj axiologic al societăţii moderne. Aceasta pentru că prin batjocorirea simbolică a omului, toate drepturile şi libertăţile acestuia sunt suspendate, sunt anulate. Expoziţia, ca demers ideologic ne aminteşte de marile sisteme concentraţionare ale secolului al XX-lea, de nazism şi comunism, ideologii pentru care omul nu are absolut nici o valoare, în care libertatea şi viaţa acestuia este tranşată discreţionar de conducători, exterminarea unor întregi popoare nefiind decât o problemă care nu reclamă altceva decât soluţii practice şi nicidecum acte de conştiinţă.
În textul reclamei expoziţiei se spune că evenimentul urmăreşte un caracter „educativ şi ştiinţific de a schimba modul în care vizitatorii percep corpul uman, oferind românilor, în premieră, o şansa unică de a-şi privi organismul prin ochii unui chirurg şi de a experimenta o incursiune vizuală în interiorul său”. Ca bioetician, ce valoare de cunoaştere credeţi că poate avea expunerea acestor corpuri şi ce probleme de bioetică ridică ea?
În primul rând, prezenţa acestor trupuri umane împăiate în muzeul Antipa pune semnul egalităţii între om şi animal. Pe urmă, tratamentul aplicat acestor oameni este mult mai degradant decât cel aplicat animalelor. Nu o să vedeţi animale împăiate în poziţii de împerechere sau cu burta tăiată în care se poate observa puiul. În mod evident expoziţia nu are un caracter ştiinţific, ci mai curând unul asemănător celui pornografic. Nu este apelată raţiunea, ci senzaţiile, sentimentele, sau mai precis se urmăreşte trezirea unui amestec de excitaţie şi groază. Iar prin aceasta, expoziţia se înrudeşte cu materialele pornografice şi cu filmele de horor. Putem chiar să vedem această expoziţie ca o consecinţă normală a campaniei de batjocorire simbolică a fiinţei umane care se desfăşoară prin acest tip de materiale. Din expoziţie, ca şi din toată filmografia pornografică, nu rezultă că omul ar avea conştiinţă şi sentimente, valori precum dragostea şi puterea de a se jertfi. Totul se rezumă la divertisment, de parcă acesta ar circumscrie definitoriu existenţa omului în lume.
Vă aşteptaţi ca intelectualii români să ia atitudine faţă de această problemă?
Din păcate, vocile oamenilor de carte şi de ştiinţă din România nu sunt prezente în cea mai mare parte a mass-media. Mai cu seamă în acest caz, în condiţiile în care acestea ar condamna senzaţionalul şi divertismentul pe care expoziţia le promovează în spiritul celei mai mari părţi a mesajului mediatic. O investigaţie culturală şi bioetică ar putea pune sub întrebare însuşi conţinutul acestor media. Aşa că este dificil pentru un intelectual să se facă auzit în societatea mediatică în care trăim, cu excepţia cazului în care este obedient curentului general în care acestea se înscriu.
Prezenţa acestor trupuri umane împăiate în muzeul Antipa pune semnul egalităţii între om şi animal. Tratamentul aplicat acestor oameni este mult mai degradant decât cel aplicat animalelor. Nu o să vedeţi animale împăiate în poziţii de împerechere sau cu burta tăiată în care se poate observa puiul. În mod evident expoziţia nu are un caracter ştiinţific, ci mai curând unul asemănător celui pornografic. Nu este apelată raţiunea, ci senzaţiile, sentimentele, sau mai precis se urmăreşte trezirea unui
Cum vi se pare răspunsul dat de directorul Muzeului Antipa scrisorii deschise a ProVita Media de protest la adresa expoziţiei?
Îmi amintesc de o discuţie purtată în urmă cu câţiva ani la una dintre închisorile din România în cadrul unui studiu de bioetică pe care îl realizam la acea vreme. Întrebând pe un proxenet despre atitudinea sa privind fetele pe care le exploata, acesta mi-a zis că e o meserie ca oricare alta şi nu vede de ce nu s-ar putea câştiga cinstit bani în acest mod. Ba chiar mi-a şi justificat binele pe care îl face cetăţenilor, mai ales tinerilor, prin faptul că aşa au şi ei posibilitatea de a cunoaşte mai bine femeia şi a se iniţia în practicile sexuale înainte de a fi în situaţia de a le practica şi în viaţa de familie.
În fine, în încheiere l-am întrebat doar atât: dar pe soţia sau pe fata dumneavoastră le-aţi trimite ca să practice meseria aceasta? Răspunsul a venit foarte ferm şi oarecum revoltat: Nu! De ce? - l-am întrebat, din nou. Pentru că pe ele le iubesc, a venit răspunsul.
În contextul acestui dialog, i-aş întreba şi eu pe directorul Muzeului Antipa sau pe Aurora Stănescu, şef al Departamentului Programe Educaţionale al Muzeului Antipa, dacă ar fi de acord ca trupurile soţiei sau ale soţului lor, ale copiilor sau ale părinţilor lor să fie plastinate şi expuse pentru binele ştiinţei mondiale în poziţii sexuale sau în alte posturi de divertisment. Dacă îşi manifestă în scris acordul, sinceritatea afirmaţiilor nu li se va putea pune la îndoială. Dar nici în cazul acesta nu cred că societatea ar putea avea dreptul să dea curs fantasmelor unuia sau altuia pentru că avem datoria să apărăm demnitatea omului, libertăţile şi drepturile sale pentru a nu ne întoarce la regimurile de exterminare a omului de către om, care au dominat dureros şi cumplit istoria secolului care abia s-a încheiat nu demult.
Biofizicianul Virgiliu Gheorghe este doctor în bioetică al Universităţii Aristotel din Salonic. Ultima carte publicată: Pornografia – Maladia secolului XXI (2011).
