Aurora Stănescu, despre expoziţia “The Human Body” de la Antipa: Nu există o legătură între scopul educativ şi identitatea sau originea pieselor (interviu)

Expoziţia “The Human Body” a avut miercuri lansarea în România la Muzeul Antipa din Capitală. Expoziţia include peste 200 de exponate – corpuri umane reale care au trecut printr-un proces de plastinare şi este organizată de GForce Exibitions, companie condusă de Arnie Geller. În mai multe ţări, expoziţia "The Human Body" a stârnit în trecut multe şi ample controverse, organizatorii fiind acuzaţi de lipsă de etică.

Pe lângă aceste controverse, o organizaţie neguvernamentală din România, Asociaţia Provita Media a formulat, pe 15 martie, în numele mai multor ONG-uri, o scrisoare deschisă către directorul general al Muzeului Antipa, academician dr. Dumitru Murariu, în care acesta a fost somat să blocheze vernisarea expoziţiei "The Human Body".

Motivul a fost că trupurile umane expuse şi conservate prin tehnica plastinaţiei nu au fost nerevendicate – aşa cum susţine varianta oficială a organizatorilor - ci că ar fi aparţinut, de fapt, unor prizonieri chinezi executaţi şi torturaţi, iar prelevarea acestora s-a făcut ilegal şi forţat.

Autorii scrisorii deschise au invocat şi intenţia unei "afaceri profitabile", având în vedere preţurile biletelor, care sunt cuprinse în România între 32 de lei şi 60 de lei/ persoană, respectiv 85 de lei şi 135 de lei/ grup şi i-au cerut directorului Muzeului Antipa să decidă "blocarea acestui spectacol macabru şi degradant".

Semnatarii scrisorii citează o serie de articole apărute în presa internaţională, în care este contestată corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia publicului de către curatorii expoziţiei. Astfel, atât "The New York Times", cât şi "Daily Mail" scriau în 2008, respectiv 2010, că trupurile umane expuse şi conservate prin tehnica plastinaţiei (fabricile de cadavre fiind în Dalian, China) expuse de o altă companie - "Premier Exhibitions", al cărei preşedinte a fost tot Arnie Geller, care ulterior a demisionat din funcţie - nu ar fi fost nerevendicate, ci că ar fi aparţinut, de fapt, unor prizonieri chinezi executaţi.

Un articol publicat în 2008 în cotidianul The New York Times despre o expoziţie a Premier Exhibitions începe cu avertismentul "Fragmentele de trup uman pe care urmează să le vedeţi ar putea proveni de la prizonieri chinezi care au fost torturaţi şi executaţi", făcându-se referire la un avertisment impus de Andrew M. Cuomo, procuror general al statului New York, asupra "Premier Exhibitions" care a stârnit şi în Statele Unite numeroase critici, mai ales din partea comisiilor de etică medicală şi a militanţilor pentru drepturile omului.

Întrucât dilemele cu privire la originea exemplarelor expuse persistă", statul american s-a implicat la rândul său în această problemă. Cuomo a anunţat, astfel, că a încheiat o înţelegere cu Premier Exhibitions - cel mai mare organizator de expoziţii itinerante - prin care "se pune capăt practicii folosite de Premier de a folosi în expoziţiile proprii trupuri ale căror origini nu sunt atestate prin documente oficiale".

Cuomo a declarat atunci că respectiva companie "a profitat din expunerea rămăşiţelor pământeşti ale unor indivizi care ar fi putut fi torturaţi şi executaţi în China".

În ultimii ani, numărul fabricilor care produc "mumii" pentru a fi expuse public a crescut din ce în ce mai mult în China, conform publicaţiei americane.

În răspunsul său la scrisoarea deschisă a organismelor nonguvernamentale, directorul Muzeului Antipa a negat vreo implicare “în procurarea şi/sau prepararea exponatelor”.

“Instituţia în care lucrez nu are nicio implicare în procurarea şi/sau prepararea exponatelor. Vizitarea expoziţiei este opţională. Pe o morgă din Berlin este scris: "Prin voi cei care intraţi aici, învăţăm să-i vindecăm pe cei din afară". Expoziţia are profil medical şi cunosc tineri care au abandonat facultatea, pentru că n-au suportat să facă disecţii. A şti, înseamnă multe lucruri bune pentru omenire. A nu şti - .......”, a precizat academician dr. Dumitru Murariu.

Pe lângă toate aceste controverse, o expoziţie similară a fost interzisă de justiţia franceză în aprilie 2009, conform cotidianului “Liberation”, la numai două luni după inaugurare. Motivaţia oferită de magistraţii francezi a provenit din legislaţia din Franţa potrivit căreia expunerea de cadavre umane este împotriva decenţei. "Spaţiul desemnat de lege pentru cadavre este cel al cimitirului", a motivat atunci judecătorul Louis-Marie Raingeard.

La cea vreme, judecătorii francezi i-au obligat pe organizatorii evenimentului intitulat "Our body, a corps ouvert" să închidă expoziţia anatomică în mai puţin de 24 de ore. Dacă ar fi încălcat decizia dată de magistraţi, organizatorii riscau o amendă de 20.000 de euro pentru fiecare zi în care întârziau să dea curs acestui ordin. Cele 17 cadavre expuse atunci erau tot ale unor femei şi bărbaţi chinezi, întregi sau disecate, care au fost puse sub sechestru, şi apoi înhumate.

Managerul firmei care a organizat evenimentul a declarat, după pronunţarea deciziei dată de judecătorii din Franţa, că această hotărâre este aberantă întrucât, "există 18-20 de expoziţii de acelaşi tip în acest moment în lumea întreagă, în Statele Unite sau în Europa, care nu au fost niciodată interzise".

Expoziţia de la Paris a fost realizată de Jack Kevorkian, cunoscut ca "Doctorul Moarte", celebrul susţinător al sinuciderii asistate, care a ajutat peste 100 de persoane să se omoare.

Şi în România există în Codul Civil o serie de prevederi care fac referire la respectul ce trebuie acordat unei persoane decedate. Astfel, articolul 78 din secţiunea 4 stipulează că unei “persoane i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său”, iar articolul 79 intitulat “Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate” prevede că “memoria persoanei decedate este protejată în aceleaşi condiţii ca şi imaginea şi reputaţia persoanei aflate în viaţă”.

De asemenea, unii psihologi români au semnalat că vizitarea unei astfel de expoziţii ar putea avea un impact negativ asupra copiilor, precum manifestarea unor “tulburări psiho-somatice, cum ar fi nelinişte, depresie, apatie”, după cum a precizat pentru publicaţia noastră psihologul Diana Ioaneş.

Declaraţia psihologului vine în contextul în care organizatorii nu au impus nicio restricţie de vârstă, copiilor de până în vârsta de şapte ani fiindu-le chiar asigurat accesul gratuit la expoziţia “The Human Body”, iar cei cu vârste de până la 18 ani vor putea cumpăra bilete la preţ redus.

Pentru a afla mai multe detalii despre valoarea educativă a expoziţiei “The Human Body” vernisată la Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, despre care organizatorii afirmă că “îşi propune să schimbe modul în care vizitatorii percep corpul uman, oferind românilor o şansă unică de a-şi privi organismul prin ochii unui chirurg”, un reporter Epoch Times a discutat cu Aurora Stănescu, şeful Departamentului Programe Educaţionale din cadrul muzeului.

Părinţii care vin cu copiii până în şapte ani evident trebuie să plătească bilet. Această expoziţie nu are ca grup ţintă copiii preşcolari. Ea se adresează copiilor de clasa a VI-a care învaţă despre disecţii, le fac la şcoală şi învaţă zoologie.

***

Epoch Times prezintă cititorilor noştri interviul integral cu Aurora Stănescu, şef al Departamentului Programe Educaţionale al Muzeului Antipa.

Epoch Times: Ce scop educativ credeţi că are expoziţia aceasta, mai ales că nu este cunoscută exact originea cadavrelor şi mai ales ce poate să-i înveţe pe copii o asemenea expunere morbidă a corpurilor?

Aurora Stănescu: În principiu nu cred că există o legătură între scopul educativ al expoziţiei şi identitatea sau originea pieselor.

Dar care poate să fie atunci scopul educativ?

Informarea cu privire la anatomia, la organizaţia internă a corpului.

Credeţi că de exemplu un copil până în vârsta de şapte ani are capacitatea de a înţelege ce vede?

Expoziţia nu se adresează copiilor până în şapte ani.

Nu se adresează lor, dar sunt incluşi. Ei pot veni cu părinţii.

Nu sunt incluşi. Părinţii care vin cu copiii până în şapte ani evident trebuie să plătească bilet. Această expoziţie nu are ca grup ţintă copiii preşcolari. Ea se adresează copiilor de clasa a VI-a care învaţă despre disecţii, le fac la şcoală şi învaţă zoologie. Nu uitaţi că în clasa a VII-a se face anatomie, iar imaginile pe care le au în carte nu pot să-i dea unui copil posibilitatea de a înţelege relaţia de funcţionalitate, de corespondenţă. Nu poţi să-i creezi unui copil după o imagine ideea care ar trebui să o străbată după ce termină anatomia, cea potrivit căreia corpul nostru este un sistem în care fiecare organ, fiecare aparat funcţionează depinzând de celălalt şi furnizând celuilalt substanţă.

Consideraţi că scopul educativ al expoziţiei ar fi fost atins dacă nu se foloseau propriu-zis cadavre umane, ci nişte mulaje care să imite corpul uman?

Mulajul există deja în şcoli. Mulajele sunt modele care nu reproduc nici măcar la scara normală corpul uman. Acolo sunt expuse pentru a vedea cum sunt poziţionate în abdomen sau în cutia toracică, dar nu este stabilită relaţia dintre ele şi fiind un model sunt îndepărtate o parte din ţesuturi care în mod normal există. Deci, cunoaşteţi probabil acele mulaje la care se deschide abdomenul şi la care sunt prezentate ficatul, inima, toate organele din cavitatea abdominală. Rolul lor este de a-i face pe copii să înveţe, să inventarieze organele interne, nicidecum, pentru a-i face pe copii să înţeleagă relaţia dintre organele interne şi structurile care le protejează.

Aţi afirmat că provenienţa cadavrelor nu are legătură cu scopul educativ al expoziţiei.

Nu văd care este relaţia expoziţiei cu provenienţa sau identitatea persoanelor ale căror trupuri sunt expuse.

Dar n-ar trebui să ne intereseze de unde vin ele?

Pe dumneavoastră ca persoane fizice sau ca jurnalişti, având în vedere că există nişte întrebări fără răspuns la nivel mondial, trebuie să vă intereseze. Pe mine, ca instituţie, mă interesează funcţionarea în legalitate a instituţiilor cu care închei un contract şi câtă vreme există dovezi că anchetele care s-au făcut nu au confirmat faptul că aceste exemplare au fost torturate, au fost împuşcate, lucru de altfel care se poate vedea pe ele, eu nu văd de ce m-aş lua după zvonuri care confirmă că nu este în regulă cu ele şi nu i-aş crede pe cei care spun “uite, noi am făcut o anchetă”. Există un post de televiziune 20/20 a cărui emisiune se poate vedea pe internet. De ce aş alege să ascult sau să cercetez numai varianta care susţine că aceste exponate au ajuns în mod ciudat să fie plastinate?