Medic de familie: “Expunerea cadavrelor ridică o problemă de bioetică”

„Corpurile de la Antipa vor fi nişte obiecte utilitare care îi vor învăţa pe copii că omul este şi el doar un obiect, care poate fi comercializat cu un profit gras chiar şi după ce a murit”, avertizează medicul de familie Alina Ioana Dida într-un interviu pentru Epoch Times.

Expoziţia "The Human Body" a stârnit multe şi ample controverse în mai multe ţări, organizatorii fiind acuzaţi de lipsă de etică. Motivul este că trupurile umane expuse şi conservate prin tehnica plastinaţiei ar fi aparţinut, unor prizonieri chinezi executaţi şi torturaţi. Cum vi se pare această idee de a promova în numele ştiinţei şi cunoaşterii medicale cadavre, pe care să le vadă şi copii la muzeul Antipa?

Organizatorul expoziţiei itinerante este un om de afaceri. El cumpără un obiect căruia îi creşte valoarea, prin plastinaţie, şi îl prezintă într-un ambalaj nevinovat şi atractiv: o operă de artă care te ajută să înveţi anatomia omului. Pentru el corpurile acelea nu au aparţinut unor persoane, care şi-au pierdut libertatea şi viaţa în condiţii necunoscute, într-un regim politic ce nu se simte obligat să prezinte vreo dovadă a provenienţei lor. Dar presupunând că acele corpuri au fost donate sau vândute de bunăvoie de către familiile lor, ele au aparţinut unor oameni. Cu ce drept le putem “prepara” şi expune contra cost? E o problemă de bioetică. Cu ce valori morale operăm când o nouă tehnologie, plastinaţia, ne permite să conservăm un trup? Trupul unei fiinţe omeneşti e un deşeu ce poate fi revalorificat?

În textul reclamei expoziţiei se spune că evenimentul urmăreşte un caracter „educativ şi ştiinţific de a schimba modul în care vizitatorii percep corpul uman, oferind românilor, în premieră, o şansa unică de a-şi privi organismul prin ochii unui chirurg şi de a "experimenta" o incursiune vizuală în interiorul său”. Ca medic, ce valoare de cunoaştere credeţi că poate avea expunerea acestor corpuri?

Chirurgii folosesc simulatoare computerizate pentru a învăţa tehnica operatorie. Există softuri care te învaţă anatomia la milimetru, dacă eşti avid de ştiinţă.

O asemenea expoziţie, organizată şi acceptată fără a ne pune probleme de etică, arată cum privim noi acum corpul omenesc şi abia apoi îi va influenţa pe copii şi tineri. Şi cum există două abordări principale în bioetică, cea secularistă şi cea iudeo-creştină, avem ce dezbate. Bioetica creştină porneşte de la statutul de persoană al omului, de fiinţă sacră, ce poartă în ea chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Corpul îmbracă fiinţa de lumină şi el e sacru. Riturile funerare, nu doar la creştini, abordează corpul celui plecat cu respect.

La Antipa vom privi nişte obiecte utilitare, dacă suntem curioşi să aflăm ceva despre anatomie, sau nişte opere de pop art deoarece corpurile sunt aşezate în anumite ”poze”. Aceasta îi vor învăţa pe copii că omul este şi el doar un obiect, care poate fi comercializat cu un profit gras chiar şi după ce a murit. O asemenea expoziţie ce a stârnit controverse numeroase pe alte meridiane a fost acceptată prea uşor la Antipa.

Vă aşteptaţi ca intelectualii români să ia atitudine faţă de această problemă?

Organizaţii non-guvernamentale şi personalităţi ştiinţifice sau artistice ar putea semna proteste în care să ceară oprirea expoziţiei, în numele valorilor creştine, şi probabil unii o vor face. Există ţări în care expoziţia a fost interzisă prin hotărâre judecătorească. E foarte posibil ca protestele să nu aibă nici un efect la noi, pentru că nu doar opinia publică, dar profesioniştii din domeniul muzeal nu sunt sensibili la asemenea subiecte; ei nu au fost obişnuiţi să le cunoască în sistemul de învăţământ ateu şi nici nu au deschiderea de a asculta opinii ale “vizitatorilor de muzeu”, foarte diverşi şi bine informaţi graţie internetului. Peste câţiva ani, când descreştinarea va fi făcut ravagii şi în societatea românească, cei care au protestat acum vor avea autoritatea morală să vorbească despre întoarcerea la valorile autentice şi să fie credibili. De accea personal aş semna un asemenea protest.

Bioetica creştină porneşte de la statutul de persoană al omului, de fiinţă sacră, ce poartă în ea chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Corpul îmbracă fiinţa de lumină şi el e sacru. Riturile funerare, nu doar la creştini, abordează corpul celui plecat cu respect.

Totuşi eu am aflat de această expoziţie de pe un blog creştin, nu din presa mainstream. Am căutat reacţii în presă şi în spaţiul public şi nu am găsit. E curios că intelectualii de marcă nu intervin în asemenea controverse; poate nu li se pare o miză. Spaţiul public e în mare parte descreştinat.

Cum vi se pare răspunsul dat de directorul Muzeului Antipa scrisorii deschise a ProVita Media de protest la adresa expoziţiei?

Din răspunsul pe care l-a dat Asociaţiei “Provita Media” reiese că pe dânsul nu-l interesează de unde provin corpurile, ci doar faptul că Muzeul nu e implicat în procurarea şi prepararea lor. Dar dacă s-ar pune problema să facă un transplant de organ, l-ar interesa de unde provine acesta? Doar e tot un organ conservat, responsabilitate ce nu-i incumbă.

Dânsul spune că expoziţia are caracter medical şi vizitarea ei este opţională. Diferenţele dintre cele două sisteme filosofice contemporane, secularismul şi creştinismul, sunt cel mai uşor de observat în domeniul biomedical.

Domnul director ştie să vorbească politic corect. Şi să facă o politică culturală corectă, de educare a copiilor în stil neomarxist. Din punct de vedere materialist, dânsul are dreptate când spune că asemenea proteste (precum cel de la MŢR împotriva propagandei gay şi cel împotriva expoziţiei de cadavre) nu au rost.

Alina Ioana Dida este medic de familie, blogger şi colaboratoare la revista Rost.