Vance spune că Rusia "cere prea mult" pentru a pune capăt războiului cu Ucraina

Vicepreşedintele JD Vance a declarat miercuri că Rusia „cere prea mult” pentru a pune capăt războiului cu Ucraina, subliniind noile frustrări ale administraţiei Trump cu privire la eforturile sale de a curta Moscova în negocierile de pace, informează POLITICO.

Vorbind la reuniunea liderilor de la München, care a avut loc la Washington, el a spus că SUA se concentrează pe o soluţie pe termen lung, întrucât Rusia a respins apelul SUA pentru un armistiţiu de 30 de zile. Moscova a declarat că o astfel de pauză temporară nu este în interesul său strategic, deoarece ar permite Ucrainei să se regrupeze.

Vance a subliniat că Rusia va trebui probabil să facă concesii – cel mai recent semn că administraţia Trump este dispusă să adopte o atitudine mai agresivă faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

„Ruşii cer o serie de cerinţe, o serie de concesii pentru a pune capăt conflictului. Considerăm că cer prea mult”, a declarat Vance.

Vicepreşedintele a exprimat nerăbdarea tot mai mare a Casei Albe faţă de Putin. La sfârşitul lunii trecute, preşedintele Donald Trump a declarat că Putin este posibil să «îl ducă cu zăhărelul» şi a sugerat că ar putea recurge la sancţiuni pentru a schimba dinamica.

„Poate că nu vrea să oprească războiul”, a declarat Trump despre Putin pe platforma sa socială Truth Social în aprilie.

Postarea a fost publicată după ce Trump s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Roma.

Vance a declarat miercuri în discursul său că Trump era pregătit să se retragă din negocieri, dar nu a ajuns până la ameninţarea cu sancţiuni. El a spus că următorul pas este să convingă Ucraina şi Rusia să accepte să discute între ele.

„Ne-am dori ca atât ruşii, cât şi ucrainenii să cadă de acord asupra unor linii directoare de bază pentru a se aşeza la masa negocierilor şi a discuta. Acesta este următorul pas important pe care am dori să îl facem”, a spus Vance.

El a spus că „nu este încă pesimist” cu privire la acest proces, chiar dacă există „un decalaj mare” între poziţiile ruşilor şi ucrainenilor. Susţine că „este probabil imposibil” ca SUA să medieze între părţi fără ca acestea să aibă cel puţin un contact direct.

Vance, vorbind în faţa audienţei formate din lideri transatlantici de rang înalt aflaţi în vizită la Washington, a adoptat un ton mult mai diplomatic decât în discursul său aprins din februarie, de la Conferinţa de securitate de la München, şi a subliniat importanţa relaţiilor dintre SUA şi Europa, afirmând că acestea fac parte din „aceeaşi echipă civilizaţională”. Reuniunea liderilor de la München este organizată de Conferinţa de securitate de la München.

În atmosfera tensionată din sală, plină de critici acerbi ai lui Trump şi sceptici faţă de abordarea administraţiei sale în ceea ce priveşte relaţiile transatlantice, Vance a declarat că „se distrează” la conferinţă şi a glumit că echipa sa este „foarte nervoasă”.

El a spus că nu era sigur că va fi invitat să se adreseze grupului după apariţia sa din februarie la München. Acolo, el a uimit audienţa atacând guvernele europene, criticându-le pentru că ignoră voinţa poporului lor, răstoarnă alegerile, ignoră libertăţile religioase şi nu reuşesc să oprească migraţia ilegală.

La sfârşitul sesiunii de întrebări şi răspunsuri cu fostul ambasador german în Statele Unite şi preşedintele Conferinţei de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, Vance a revenit asupra discursului său controversat. Deşi tonul său a fost mai conciliant, el a repetat avertismentele sale pentru continent, care, potrivit lui, se aplică şi Statelor Unite.

„Nu este vorba de 'Europa rea şi America bună'. Cred că atât Europa, cât şi Statele Unite s-au abătut puţin de la calea cea bună şi i-aş încuraja pe toţi să revenim împreună pe calea cea bună”, a spus el.

Declaraţiile lui Vance au părut să calmeze, cel puţin într-o oarecare măsură, tensiunile dintre cei adunaţi la reuniunea de la Washington.

„Am venit la discurs destul de nervos. Am plecat ceva mai puţin nervos”, a spus unul dintre participanţii la conferinţă, un european occidental.

Un alt participant a remarcat tonul mai temperat, dar a spus că „au rămas multe întrebări fără răspuns. Câte concesii sunteţi dispuşi să faceţi Rusiei? Dacă Ucraina nu poate adera la NATO, ce veţi face pentru a preveni viitoare invazii ruseşti? Pentru că, fără angajamente ferme de apărare faţă de Ucraina, ştim cu toţii că se va întâmpla din nou.”

Unii au rămas îngrijoraţi de atitudinea sa faţă de Moscova. Toţi participanţii au beneficiat de anonimat, deoarece evenimentul de două zile s-a desfăşurat în conformitate cu regulile Chatham House, care stipulează că participanţii pot fi citaţi, dar nu şi numele sau afilierea lor, pentru a facilita conversaţii mai sincere.

„A fermecat, a făcut curăţenie după discursul din februarie, a dat asigurări, a făcut ca totul să fie în regulă. Dar a părea cumva neutru între Rusia şi Ucraina este moralmente respingător. O parte este agresorul, cealaltă este victima care luptă pentru supravieţuire. Discursurile frumoase nu pot schimba asta”, a spus un al treilea participant.

În timp ce Vance vorbea, Statele Unite şi noul guvern german se aflau într-o nouă dispută publică cu privire la decizia Berlinului de a eticheta partidul politic de extremă dreapta, AfD, ca grup extremist.

Secretarul de stat Marco Rubio a criticat dur decizia luată de guvernului german săptămâna trecută, calificând-o drept „tiranie deghizată” şi afirmând că „politicile mortale de imigrare cu frontiere deschise” ale partidelor tradiţionale erau cele cu adevărat extremiste.

Noul cancelar german Friedrich Merz a calificat această afirmaţie drept „o observaţie absurdă” într-un interviu acordat marţi postului public ZDF.

„Aş dori să încurajez şi să îndemn guvernul american să lase politica internă germană în seama Germaniei şi să se abţină în mare măsură de la aceste consideraţii partizane”, a declarat el în cadrul interviului.