Semnele unei reluări a relaţiilor dintre UE şi China se intensifică odată cu sosirea lui Xi Jinping la Moscova pentru Ziua Victoriei

Bruxelles şi Beijing par să se apropie de o reconciliere, în umbra politicilor disruptive ale lui Donald Trump.

Semnele unei reluări a relaţiilor diplomatice dintre Uniunea Europeană şi China continuă să se intensifice, în ciuda faptului că Beijingul şi-a dublat parteneriatul „fără limite” cu Moscova, care până de curând era considerat un factor de descalificare în ochii blocului.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, au schimbat marţi mesaje cu preşedintele Xi Jinping şi premierul Li Qian, sărbătorind 50 de ani de relaţii bilaterale.

Declaraţiile, cu un ton optimist, subliniază voinţa reciprocă de a avansa cooperarea în domenii de interes comun şi de a aborda împreună provocările globale.

Aniversarea „are loc într-un moment de incertitudine globală şi schimbări geopolitice, subliniind responsabilitatea noastră comună în apărarea tuturor principiilor consacrate în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. În acest context, rămânem angajaţi să aprofundăm parteneriatul nostru cu China. O relaţie echilibrată, bazată pe echitate şi reciprocitate, este în interesul nostru comun”, au scris von der Leyen şi Costa.

Comunicatul publicat de biroul lui Xi a fost mai detaliat şi mai optimist, descriind aniversarea ca o oportunitate de a „deschide un viitor mai luminos pentru relaţiile dintre China şi UE”.

„O relaţie solidă şi stabilă între China şi UE nu este doar în avantajul ambelor părţi, ci aduce beneficii întregii lumi”, se arată în comunicatul chinez.

Formularea contrastează puternic cu politica urmărită de von der Leyen în timpul primului său mandat prezidenţial, când a inventat termenul „de-risking” (eliminarea riscurilor) pentru a elimina dependenţele periculoase de China şi a denunţat în mod regulat relaţiile Beijingului cu Moscova.

„Modul în care China va continua să interacţioneze cu războiul lui Putin va fi un factor determinant pentru relaţiile UE-China în viitor”, a declarat ea într-un discurs istoric ţinut în martie 2023.

Poziţia dură a lui von der Leyen a fost aplaudată de administraţia americană a lui Joe Biden şi a apropiat statele membre de o poziţie unitară faţă de China, chiar dacă au persistat dezacorduri semnificative. Beijingul, în schimb, a respins această abordare şi a criticat dur „de-risking-ul” ca fiind deschis conflictual şi motivată politic.

Când von der Leyen a candidat pentru un al doilea mandat în iulie 2024, orientările sale promiteau continuarea aceleiaşi politici, fără niciun semn de înmuiere.

„Poziţia mai agresivă şi concurenţa economică neloială din partea Chinei, prietenia sa „fără limite” cu Rusia – şi dinamica relaţiei sale cu Europa – reflectă o trecere de la cooperare la concurenţă”, a scris von der Leyen.

Însă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat peste noapte calculele geopolitice, forţând UE să-şi reconsidere relaţiile atât cu aliaţii, cât şi cu adversarii.

În special tarifele drastice impuse de Trump au determinat Bruxelles-ul să reanalizeze modul în care colaborează cu China, a doua economie mondială, şi au alimentat rapid speculaţiile privind o resetare diplomatică iminentă, impresie întărită şi mai mult de mesajele transmise cu ocazia celei de-a 50-a aniversări.

Un moment nepotrivit

Schimbul de felicitări a avut loc însă într-un moment extrem de delicat.

Miercuri, Xi Jinping s-a deplasat la Moscova pentru o vizită de stat de patru zile, care va include parada militară organizată de Vladimir Putin cu ocazia Zilei Victoriei, pe 9 mai, un eveniment pe care Bruxelles l-a calificat drept propagandă. Putin a declarat că Xi va fi „oaspetele de onoare” al paradei.

Prezenţa preşedintelui chinez a ridicat întrebări cu privire la faptul dacă von der Leyen, o susţinătoare fermă a Ucrainei, ar fi dispusă acum să schimbe macazul şi să treacă cu vederea alianţa Beijingului cu Moscova în beneficiul oportunităţilor comerciale.

Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, a recunoscut că parteneriatul Xi-Putin „nu este în mod clar un element constructiv”, dar a afirmat că UE ar putea continua să colaboreze „în mod constructiv” cu China în alte domenii, precum schimbările climatice şi comerţul mondial.

„Vedem o serie de domenii în care putem colabora cu China şi în care putem obţine rezultate mai semnificative dacă lucrăm împreună. Tocmai asta ne dorim să facem. În domeniile în care avem opinii diferite, continuăm să colaborăm cu mare deschidere şi sinceritate”, a declarat Pinho miercuri.

Purtătorul de cuvânt a menţionat că China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, are „responsabilitatea de a denunţa încălcările evidente ale Cartei ONU”, cum ar fi invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pe care Beijingul o numeşte pur şi simplu „criză”.

„Dacă China doreşte încetarea războiului din Ucraina, poate juca un rol”, a adăugat Pinho.

Prietenia strânsă dintre Beijing şi Moscova este o sursă importantă de tensiuni în relaţiile dintre UE şi China, dar cu siguranţă nu este singura.

Alte tensiuni sunt legate de exporturile masive de produse chinezeşti ieftine, utilizarea intensă a subvenţiilor de stat în detrimentul concurenţilor străini, reglementările protecţioniste care împiedică accesul echitabil la piaţa chineză, supravegherea cetăţenilor şi a întreprinderilor private, gestionarea pandemiei de COVID-19, comportamentul agresiv în Strâmtoarea Taiwan, represiunea minorităţii uigure din regiunea Xinjiang, încălcările drepturilor omului, atacurile cibernetice şi campaniile de dezinformare.

Toate aceste probleme vor fi în prim-planul summitului UE-China prevăzut pentru jumătatea lunii iulie.

Înaintea acestei date cruciale, cele două părţi nu dau semne de bunăvoinţă: Bruxelles a acceptat să relanseze negocierile privind vehiculele electrice fabricate în China, în timp ce Beijingul a ridicat sancţiunile de retorsiune împotriva a cinci membri ai Parlamentului European.