Bielorusia lansează o "ofensivă de şarm" către ţările UE, după apropierea de SUA

Un diplomat bielorus de rang înalt a avut întâlniri cu oficiali europeni după ce ţara sa a trimis invitaţii luna trecută, într-o mişcare pe care diplomaţii europeni au descris-o drept o tentativă de reducere a izolării Minskului, în urma unei destinderi a relaţiilor cu Washingtonul sub conducerea lui Donald Trump, transmite Reuters.

Înalt oficiali din Bielorusia au fost, în mare parte, persona non grata în Uniunea Europeană de când Europa a impus sancţiuni ca reacţie la represiunea amplă a protestelor opoziţiei care au urmat alegerilor contestate din 2020. Sancţiunile au fost înăsprite în mod repetat după ce Minsk a susţinut invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.

Însă cel puţin un diplomat european a declarat că a avut recent o întâlnire cu Iuri Ambrazevici, fost ministru adjunct de externe al Bielorusiei, numit în martie ambasador la Vatican şi însărcinat să stabilească contacte cu ţările europene.

Diplomat „responsabil informal de coordonarea contactelor”

Ambrazevici a încercat să transmită un mesaj potrivit căruia Bielorusia doreşte să-şi rupă izolarea politică şi ar putea juca un rol în găsirea unei soluţii negociate între Rusia şi Ucraina, precum şi în viitoarele discuţii privind securitatea europeană, a spus diplomatul.

Ambasada bielorusă de la Paris — unde Ambrazevici este, de asemenea, acreditat ca trimis la UNESCO, agenţia culturală a ONU — a trimis la sfârşitul lui septembrie un e-mail către misiunile mai multor ţări europene, invitând diplomaţii să se întâlnească cu el.

E-mailul spunea că Ambrazevici este „acum responsabil informal de coordonarea contactelor diplomatice bieloruse în capitalele Europei de Vest” şi solicita întâlniri la Paris pe 6, 8 sau 9 octombrie.

Ambasada bielorusă a declarat că Ambrazevici „a solicitat mai multe întâlniri cu colegii săi ambasadori acreditaţi în Franţa, în conformitate cu practica diplomatică standard.”

Trei alţi diplomaţi europeni au confirmat că ţările lor au primit invitaţiile şi că unele dintre ele au fost de acord să se întâlnească cu Ambrazevici. Diplomaţii au vorbit sub protecţia anonimatului. Reuters nu a putut determina independent câte ţări au primit invitaţiile sau care dintre ele le-au acceptat.

„Cred că ei simt că s-a deschis acum o fereastră de oportunitate odată cu Trump pentru a le fi ridicate sancţiunile, aşa că profită de ea. Cred că ruşii se tem de Tomahawk-uri, chiar se tem, pentru că sunt o armă puternică”, a spus unul dintre diplomaţi.

Destinderea cu Trump

Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost izolat de ani de zile din cauza sancţiunilor occidentale. Dar, de când Trump a preluat mandatul şi a reluat contactele cu Moscova, Washingtonul a intensificat implicarea sa cu Bielorusia, trimiţând mai multe delegaţii la Minsk în acest an.

În ultimele săptămâni, Trump a vorbit la telefon cu Lukaşenko, lăudându-l ca pe un lider „foarte respectat”. El a trimis un emisar în Bielorusia pentru discuţii care au dus la eliberarea a peste 50 de prizonieri politici la mijlocul lunii septembrie. În schimb, Washingtonul a relaxat sancţiunile asupra companiei aeriene de stat Belavia, oferindu-i acces la piese de schimb.

Ofensivă de şarm primită cu scepticism

Doi dintre diplomaţi au descris această apropiere de europeni drept o „ofensivă de şarm”, menită să profite de destinderea cu Trump şi să demonstreze că Minsk-ul nu este complet subordonat Moscovei.

„Ei spun că nu vor escaladarea conflictului, aşa că ceea ce îşi doresc acum este o linie deschisă de discuţie cu alte state şi să sublinieze diferenţele lor faţă de Rusia”, a spus unul dintre ei.

Oficiali americani spun că administraţia Trump speră să scoată Bielorusia din orbita geopolitică a Moscovei, chiar şi parţial. Dar unii europeni consideră că acest lucru este puţin probabil, având în vedere dependenţa profundă a lui Lukaşenko — politică, economică şi militară — de vecinul său mult mai mare.

Unul dintre diplomaţii europeni care au confirmat invitaţia de a se întâlni cu Ambrazevici a privit această mişcare cu scepticism, menţionând sprijinul continuu al lui Lukaşenko pentru Putin. Diplomatul a spus că Bielorusia a arestat mai multe figuri ale opoziţiei imediat după eliberarea prizonierilor din septembrie.

Minsk şi Moscova au desfăşurat exerciţii militare comune în septembrie, iar Lukaşenko a propus construirea unei centrale nucleare în estul Bielorusiei, care ar putea furniza energie electrică regiunilor Ucrainei aflate sub control rusesc.

Sviatlana Tsihanouskaia, lidera opoziţiei bieloruse aflată în exil, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de ridicarea sancţiunilor americane asupra Belavia şi a cerut Uniunii Europene să menţină sancţiunile „până când vor exista schimbări democratice sistemice şi ireversibile în Bielorusia.”

Un obiectiv major pentru Lukaşenko ar fi relaxarea sancţiunilor asupra îngrăşămintelor de potasiu din Bielorusia — singurul produs de talie mondială al ţării — şi redobândirea accesului statului fără ieşire la mare la porturile baltice pentru export. Dar opoziţia bielorusă în exil, sprijinită de statele baltice membre ale UE, s-a opus ferm oricărei astfel de mişcări.

„Nu văd, deocamdată, vreo disponibilitate a lituanienilor sau letonilor de a ridica acele sancţiuni impuse lui Lukaşenko”, a declarat Pavel Slunkin, fost diplomat bielorus care trăieşte acum în afara ţării.