Ileana Racheru: ”R.Moldova nu trebuie să ajungă o piatră de moară pentru România”

”Acest program de burse acţionează ca unul de preluare de creiere sau ca o trambulină pentru Europa de Vest, atât în cazul R.Moldova, cât şi al Ucrainei. Principalul motiv este sărăcia şi corupţia din statele respective. Există totuşi şi oameni care se întorc. Este vorba despre cei care vin în România pentru studii de masterat şi doctorat, care au deja un loc de muncă bun la Chişinău în mediul academic, în societatea civilă sau în instituţii. Ei se întorc pentru prestigiul pe care-l are locul de muncă respectiv şi pentru că nu cred că ar găsi un loc de muncă pe măsura pregătirii în România, deşi sunt mai bine plătiţi aici”, a explicat Ileana Racheru marţi, la cea de-a treia ediţie a întâlnirilor "Românii de Pretutindeni", cu tema "Bursierii statului român din Republica Moldova şi Ucraina, rolul lor în comunitatea istorică românească şi societatea naţională din ţările de provenienţă", organizată de MAE.

Experta pe spaţiul post-sovietic a mai arătat că aproximativ 10% din parlamentarii R.Moldova sunt absolvenţi ai unor studii în România, cei mai mulţi fiind în PLDM, dar şi în Partidul Socialiştilor şi în PCRM-ul lui Voronin. În opinia ei, elita aşa-zis proeuropeană este percepută ca fiind una extrem de coruptă, iar faptele ei de corupţie sunt exploatate cu succes de tabăra pro-rusească, dar nu influenţează negativ imaginea României în R.Moldova datorită realizărilor DNA în România.

Ileana Racheru a mai menţinonat faptul că tinerii moldoveni care studiază în România şi se întorc pentru a lucra în R.Moldova se orientează mai ales către instituţiile centrale precum Ministerul de Externe, Administraţia Prezidenţială, Ministerul Apărării, din motive financiare - salariile sunt mai mari – şi de prestigiu.

Impactul bursierilor din România asupra societăţii civile este unul redus. Cele mai importante ONG-uri au personalităţi proeminente, oameni foarte cunoscuţi care se implică din anii 90. Tinerii rămân în funcţii de expert asociat şi responsabil de program pentru că ONG-urile n-au bani să-i promoveze. Granturile se acordă pe perioadă determinată, iar angajarea acestora se face tot pe perioadă determinată.

În plus, majoritatea tinerilor cu studii în România activează în societatea civilă în regiunea Chişinău pentru că organizaţiile nu au bani să se extindă la nivel naţional.

Referitor la impactul electoral al bursierilor, Racheru a arătat că aceştia sunt în primul rând pro-europeni, care votează cu partide autodeclarate pro-europene sau cu diverşi activişti civici, precum Oleg Brega.

Tinerii cu studii în România ar trebui să fie agenţi ai reformelor în Republica Moldova, nu ai românizării.

Pe de altă parte, experta a susţinut că discursul unionist alimentează discursul anti-românesc al forţelor pro-ruseşti. În opinia ei, tinerii cu studii în România ar trebui să fie agenţi ai reformelor în Republica Moldova, nu ai românizării. ”Mesajele naţionaliste în R.Moldova nu trebuie încurajate pentru că adâncesc faliile în societatea moldovenească. Interesul României este stabilizarea R.Moldova şi a Ucrainei şi menţinerea identităţii culturale a românilor de acolo”, a precizat ea.

Referitor la investiţiile româneşti în R.Moldova, Racheru a arătat că ”Republica Moldova este un stat semimafiot. Nu ştiu dacă putem trimite Transelectrica şi alte companii acolo. Trebuie să ne împrietenim, dar să nu devină Moldova o piatră de moară de gâtul României”.

În cazul Ucrainei, cei care studiază în România şi se întorc nu sunt agenţi ai românizării, ci doar vor să se integreze în societate aşa cum este ea. ”Largul dezinsteres al comunităţii româneşti din Ucraina faţă de România este explicat prin propaganda rusă care demonizează România ca fiind imperialistă. Autorităţile ucrainene nu încurajează în niciun fel accesul la studii româneşti pe motiv că tinerii aceştia nu vor găsi un loc de muncă în societatea ucraineană”, a concluzionat Racheru.