Liderii Germaniei nu recunosc oficial guvernul taliban din Afganistan, dar colaborează cu acesta când interesul le-o cere
Pe măsură ce Germania şi alte state din UE îşi intensifică măsurile împotriva migraţiei, liderii europeni analizează modalităţi de a deporta un număr mare de migranţi afgani înapoi în Afganistan, informează POLITICO. În schimbul cooperării talibanilor, Germania — în special — oferă regimului, recunoscut oficial doar de Moscova, ceea ce acesta doreşte cel mai mult pe plan internaţional: legitimitate.
Germania conduce iniţiativa din cadrul UE de a stabili legături cu guvernul taliban — iar liderii săi cred că şi alte naţiuni europene vor urma exemplul. Această mişcare vine în contextul în care cancelarul german Friedrich Merz, aflat sub presiune politică din partea formaţiunii de extremă dreapta anti-imigraţie Alternativa pentru Germania (AfD), a promis în repetate rânduri să deporteze mai mulţi migranţi, inclusiv afgani, care reprezintă al doilea cel mai numeros grup de solicitanţi de azil din Germania, după sirieni.
Lipsa relaţiilor diplomatice cu talibanii a reprezentat însă, până acum, un obstacol în planurile lui Merz, obligând guvernul său să facă un pas fără precedent.
„Foarte curând vom avea un acord care ne va permite să repatriem în mod regulat persoane în Afganistan, cu zboruri programate”, a declarat la începutul acestei luni ministrul german de interne, Alexander Dobrindt. Oficialii din ministerul său au purtat „discuţii tehnice cu autorităţile de la Kabul” pentru a realiza acest lucru, a adăugat el.
Iniţial, Germania intenţionează să deporteze afganii condamnaţi pentru infracţiuni, potrivit lui Dobrindt. Dincolo de acest aspect, însă, guvernul nu a exclus posibilitatea de a deporta şi afgani aflaţi în Germania fără statut de protecţie.
Guvernul lui Merz a organizat deja un zbor de deportare către Afganistan, trimiţând 81 de afgani condamnaţi pentru infracţiuni înapoi în ţară, în această vară. Guvernul predecesorului său, fostul cancelar Olaf Scholz, a efectuat un astfel de zbor şi anul trecut, făcând din Germania prima ţară europeană care a deportat un grup mare de afgani în Afganistanul controlat de talibani.
Ambele zboruri au fost organizate cu oficiali din Qatar care au acţionat ca intermediari. Acum, guvernul lui Merz intenţionează să colaboreze direct cu talibanii pentru a mări numărul zborurilor. Ca parte a acestor negocieri — şi pentru a coordona viitoarele deportări — autorităţile germane au permis reprezentanţilor talibanilor să activeze în consulatele afgane din ţară, Germania devenind astfel prima ţară din UE care face acest lucru.
Altele ar putea urma.
„Repatrierile pe care le-am efectuat către Afganistan sunt de mare interes pentru multe alte ţări”, a declarat Dobrindt, în timpul unui summit de vară cu omologii săi europeni, la Copenhaga, adăugând că aceştia au discutat „cine ar dori să se alăture şi dacă şi cum ar fi posibil acest lucru”.
Austria şi Belgia se numără printre statele UE care văd în abordarea Berlinului un model. Guvernul german este o „lumină călăuzitoare” în privinţa politicii sale migratorii, inclusiv în planurile de deportare a afganilor condamnaţi pentru infracţiuni, a scris Anneleen Van Bossuyt, ministrul belgian al migraţiei, într-o declaraţie.
Belgia, a adăugat ea, doreşte să folosească legăturile Germaniei cu talibanii pentru a organiza zboruri comune de deportare.
„Trebuie să vorbim şi cu regimuri pe care nu le susţinem”, a spus Van Bossuyt.
Noua Realpolitik a Germaniei
Guvernul lui Merz caută din ce în ce mai mult să conducă un front anti-imigraţie în Europa, făcând o schimbare radicală faţă de politicile din trecut care făcuseră din Germania ţara europeană cea mai deschisă faţă de solicitanţii de azil — în special în timpul mandatului fostei cancelare Angela Merkel.
Însă conservatorii lui Merz pun acum pe seama acelor politici generoase ascensiunea formaţiunii de extremă dreapta AfD, care este în prezent cel mai mare partid de opoziţie din parlamentul german. În unele sondaje, AfD chiar depăşeşte partidul lui Merz ca cea mai populară formaţiune din ţară.
Această schimbare bruscă a condus la o nouă Realpolitik germană în materie de imigraţie, care până de curând ar fi fost aproape de neimaginat. Relaţiile Germaniei cu talibanii sunt un exemplu clar, inclusiv prin acceptarea a doi reprezentanţi ai talibanilor care urmează să fie „integraţi în administraţia consulară afgană din Germania”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german.
Pentru guvernul taliban, sosirea oficialilor în consulatele din Germania reprezintă o victorie clară. În ciuda preluării puterii de către talibani în 2021, consulatele şi ambasadele afgane au rămas în mare parte sub controlul oficialilor afgani pro-occidentali, care făceau parte din fostul guvern afgan. Acum, talibanii sunt interesaţi ca aceste consulate să fie preluate sau închise.
Experţii spun că guvernul taliban probabil vede acceptarea personalului consular în Germania drept un prim pas spre obţinerea unei influenţe mai mari — iar oficialii talibani ar putea cere concesii suplimentare din partea Germaniei în schimbul cooperării lor privind deportările.
„Talibanii au o lungă istorie, în relaţiile internaţionale, de a obţine ceva şi apoi de a cere mai mult. Probabil că guvernul german se va arde la acest capitol”, a declarat William Maley, profesor emerit la Universitatea Naţională Australiană şi expert în Afganistan.
Cucerirea consulatelor
Până acum, talibanii au vorbit pozitiv despre noua lor cooperare cu guvernul german.
Un purtător de cuvânt al ministerului afgan de interne controlat de talibani, Abdul Mateen Qani, a declarat la începutul acestei luni pentru postul public german ARD că discuţiile cu un oficial german de rang înalt privind deportările „au decurs bine” şi au avut loc „într-o atmosferă plăcută”. În acelaşi timp, Qani a spus că guvernul său este pregătit să acţioneze cu severitate faţă de afganii condamnaţi pentru infracţiuni în străinătate.
„Cetăţenii afgani care comit infracţiuni în alte ţări sunt, desigur, personal responsabili pentru acţiunile lor, dar ei reprezintă şi naţiunea afgană,” a spus Qani. La sosirea în Afganistan, a adăugat el, deportaţii sunt trataţi de ministerul afgan de interne „conform legii Sharia”.
Organizaţiile pentru drepturile omului şi Naţiunile Unite au criticat dur Germania pentru planurile sale de deportare.
„Trimiterea persoanelor înapoi într-o ţară în care riscă persecuţia, tortura, tratamente crude, inumane sau degradante, ori alte vătămări ireparabile, încalcă principiul fundamental al dreptului internaţional numit non-refoulement,” a declarat un purtător de cuvânt al ONU, în iulie.
Dar unii activişti avertizează că există riscuri mai largi pentru dizidenţii afgani, acum că talibanii şi-au făcut loc în consulatele afgane din Germania.
„Este foarte periculos”, a spus Hamid Nangialay Kabiri, fost şef al consulatului afgan din Bonn între 2019 şi septembrie anul acesta.
Kabiri, care a demisionat împreună cu întregul personal al consulatului în semn de protest faţă de sosirea unui oficial taliban, a declarat că biroul respectiv este deosebit de important pentru regimul taliban, deoarece acolo sunt stocate datele biometrice ale cetăţenilor afgani care locuiesc în peste 20 de ţări, precum şi informaţii personale despre persoanele evacuate prin programe de relocare şi ajutor umanitar în Europa, Canada şi Statele Unite.
Prin accesarea acestor date, talibanii pot afla unde locuiesc opozanţii regimului, inclusiv informaţii despre familiile acestora rămase în Afganistan, potrivit lui Kabiri.
Întrebat despre temerile legate de accesul talibanilor la aceste date, Ministerul german de Externe a transmis publicaţiei citate o declaraţie scrisă: „Guvernul german are interesul de a se asigura că misiunile diplomatice afgane din Germania rămân funcţionale şi că cetăţenii afgani din Germania beneficiază de servicii consulare adecvate, inclusiv de eliberarea documentelor de călătorie”.
Între timp, oficialii talibani continuă preluarea misiunilor diplomatice din Germania. La Berlin, aceştia plănuiesc să ridice în curând steagul alb-negru al Emiratului Islamic al Afganistanului, reinstaurat de talibani după preluarea puterii în urmă cu patru ani.
