Egiptul este de aşteptat să conducă forţa globală de stabilizare din Gaza, spun diplomaţii

O rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, susţinută de SUA şi Europa, menită să ofere unei planificate forţe internaţionale de stabilizare puteri solide pentru a controla securitatea în interiorul Fâşiei Gaza, este în curs de pregătire, existând aşteptarea fermă că Egiptul o va conduce, au declarat diplomaţi, potrivit The Guardian .

Statele Unite insistă ca forţa să aibă un mandat ONU, fără a fi însă o veritabilă forţă de menţinere a păcii sub egida Naţiunilor Unite, şi să opereze cu un tip de autoritate similar celui acordat trupelor internaţionale care acţionează în Haiti împotriva bandelor înarmate.

Turcia, Indonezia şi Azerbaidjan sunt, de asemenea, prezentate alături de Egipt drept principalii contributori de trupe. Egiptul este încă consultat în privinţa faptului dacă forţa ar trebui să fie o operaţiune condusă integral de ONU.

Nu se aşteaptă ca trupe europene sau britanice să fie implicate, dar Marea Britanie a trimis consilieri într-o mică celulă operată de SUA în interiorul Israelului, care lucrează la implementarea celei de-a doua faze a planului în 20 de puncte elaborat de preşedintele american Donald Trump.

Regatul Unit subliniază că obiectivul final este crearea unui stat palestinian, care trebuie în cele din urmă perceput ca o entitate unică, incluzând Cisiordania şi Ierusalimul de Est.

Marea Britanie antrenează deja un contingent al forţei de poliţie palestiniene, dar forţei internaţionale îi va reveni responsabilitatea principală conform propunerii.

Dacă forţa se dovedeşte eficientă, Israelul se va retrage treptat. Totuşi, Israelul insistă că va păstra o zonă-tampon extinsă, aflată sub control israelian, pentru a se proteja de noi atacuri ale Hamas.

Diplomaţii britanici recunosc că problema dezarmării Hamas va fi cea mai dificilă şi contribuie cu idei inspirate din procesul din Irlanda de Nord, unde armele controlate de IRA şi de grupările protestante au fost scoase din uz, inclusiv prin intermediul unui organism independent de verificare.

Este probabil că Hamas să predea armele doar unei structuri conduse de palestinieni, pentru a minimiza conotaţiile de capitulare, dar terţe pârţi ar putea fi implicate în verificarea acestui proces pentru Israel. Este foarte posibil ca procesul să înceapă cu armamentul greu şi lansatoarele de rachete ale Hamas, în timp ce problema mai delicată a armelor personale deţinute de brigăzile Hamas va fi amânată.

Marea Britanie pare să susţină pe deplin ideea ca fostul prim-ministru britanic Tony Blair să ocupe un loc într-un consiliu – denumit în planul lui Trump „consiliul păcii” – menit să supravegheze activitatea unui comitet format din 15 tehnocraţi palestinieni.

Blair, acuzat că a destabilizat Orientul Mijlociu prin sprijinul acordat invaziei americane din Irak în 2003, a obţinut sprijinul influent al actualului prim-ministru irakian, Mohammed Shia’ al-Sudani.

Vorbind pentru CNBC, liderul irakian a declarat: „Tony Blair este o persoană acceptată de irakieni şi un prieten, care a contribuit la decizia de a merge la război alături de preşedintele Bush la vremea respectivă şi de a răsturna regimul lui Saddam Hussein.

Este un mare prieten al irakienilor, ne vizitează des şi am întâlniri regulate cu el. Cu siguranţă îi dorim succes în această misiune şi îl vom sprijini.”

Locul lui Blair în consiliul care va fi prezidat de Trump urmează să fie clarificat până în a doua săptămână a lunii noiembrie, când Egiptul va găzdui o importantă conferinţă pentru reconstrucţia Gazei la Cairo, încercând să reunească un fond de donatori internaţionali şi finanţatori privaţi. Marea Britanie consideră că amploarea fondurilor necesare, care depăşesc 67 de miliarde de dolari, este atât de mare încât va fi nevoie de capital privat, pe lângă donaţiile din Golf.

Oficialii admit că relaţia exactă dintre Autoritatea Palestiniană (AP) şi consiliul păcii trebuie clarificată.

Miercurea viitoare, se aşteaptă ca Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga să se pronunţe împotriva Israelului pentru încetarea oricărei cooperări cu agenţiile ONU de ajutor, inclusiv cu principala agenţie palestiniană, Unrwa.

Cererea pentru un aviz consultativ al CIJ, iniţiată de Norvegia şi susţinută printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, va oferi judecătorilor CIJ ocazia de a clarifica din nou faptul că Israelul, în calitate de forţă ocupantă, are obligaţia legală de a furniza ajutor populaţiei din Gaza şi că a eşuat complet în îndeplinirea acestei obligaţii.

Ministrul de externe al AP, Varsen Aghabekian, a declarat că Autoritatea Palestiniană a învăţat din greşelile sale şi este acum un stat în formare. Vorbind la o conferinţă organizată la Napoli de think-tank-ul italian IPSI, ea a spus că una dintre cele mai importante schimbări pe care le întreprinde AP priveşte programa şcolară.

„Dacă dezvoltăm acea programă la cele mai înalte standarde din lume, dar copiii care o studiază continuă să trăiască sub o ocupaţie aspră, le va oferi asta o naraţiune a păcii? Nu. Ceea ce le va oferi o naraţiune a păcii, şi o va face să devină parte din ei, este atunci când copiii nu vor mai experimenta zilnic puncte de control, umilinţe, copaci smulşi din rădăcini, ferme incendiate şi taţi ucişi”, a adăugat el.