Va fi China primul stat ce va îmbunătăţi genetic generaţiile viitoare pe cale tehnologică?

Aţi dori să modificaţi genele copiilor pentru a-i face mai inteligenţi, mai puternici sau mai arătoşi? Pe măsură ce progresul ştiinţei aduce perspective de acest gen mai aproape de realitate, o dezbatere internaţională din ce în ce mai dură examinează aspectul etic al îmbunătăţirii capacităţilor umane cu biotehnologii precum aşa zisele pilule inteligente, sau prin implanturi pe creier şi modificarea genelor.

Dezbaterea s-a intensificat anul trecut, odată cu apariţia instrumentului de editare a genelor CRISPR-cas9,care permite modificarea ADN-ului nostru pentru a îmbunătăţi trăsături precum inteligenţa, forma fizică sau chiar moralitatea.

Aşadar, suntem pe cale să intrăm într-o lume nouă a unei umanităţi îmbunătăţite genetic? Poate, susţin unii analişti, sau chiar oameni de afaceri, strânşi în jurul conceptului de transhumanism (care trâmbiţează imortalitatea şi vesteşte evoluţia tehnologică a speciei umane), sau al proiectului 2045.com.

Mai îngrijorător, este probabil ca schimbările majore în direcţia "îmbunătăţirii genetice" a speciei noastre nu vor apare în ţări occidentale precum SUA sau Marea Britanie, unde se dezvoltă multe dintre tehnologiile respective. Ci, mult mai probabil ca manipularea genetică a rasei umane să apară în China.

Atitudini favorabile îmbunătăţirii genetice

Numeroase sondaje în rândul populaţiilor occidentale au descoperit o opoziţie semnificativă faţă de multe forme ale îmbunătăţirii tehnologice umane. De exemplu, un recent studiu Pew asupra a 4.726 americani a descoperit că majoritatea acestora nu doresc să folosească un cip pe creier pentru a-şi îmbunătăţi memoria, în acelaşi timp un număr mare dintre ei văd astfel de intervenţii ca fiind inacceptabile din punct de vedere moral.

Publicul exprimă mai multă îngrijorare decât entuziasm în legătură cu fiecare dintre aceste "îmbunătăţiri tehnologice" ale trăsăturilor sau capacităţilor umane.

O evaluare amplă a studiilor a descoperit că există o opoziţie semnificativă în ţări precum Germania, SUA şi Marea Britanie împotriva selectării celor mai buni embrioni pentru implantare în funcţie de trăsături non-medicale, precum înfăţişare sau inteligenţă. Există un suport chiar mai redus pentru modificarea genelor în mod direct în vederea îmbunătăţirii trăsăturilor la aşa zişii bebeluşi proiectaţi (designer babies).

Opoziţia faţă de îmbunătăţirea tehnologică, în special îmbunătăţirea genetică, are câteva motive. Sondajul Pew mai sus menţionat a descoperit că temerile că tehnologia nu este sigură este unul dintre motivele principale – ceea ce se conformează cu afirmaţiile unor experţi care au declarat că modificarea genomilor umani atrage după sine riscuri semnificative. S-ar putea ca aceste riscuri să fie acceptate atunci când sunt tratate afecţiuni medicale, dar nu şi atunci când se îmbunătăţesc trăsături nonmedicale precum inteligenţă şi înfăţişare.

În acelaşi timp, deseori apar şi obiecţiile de natură etică. Există de asemenea temeri în legătură cu inegalitatea, creându-se o nouă generaţie de persoane îmbunătăţite care au un avantaj puternic în faţa altora. “Minunata Lume Nouă” este o distopie, până la urmă, conform multor analişti.

Totuşi, acele studii s-au concentrat pe atitudinile occidentale. Nu au fost realizate sondaje prea multe în ţările non-occidentale.

Există unele dovezi că în Japonia există o opoziţie similară la îmbunătăţirea tehnologică a trăsăturilor umane, asemănătoare cu a Occidentului. Dar alte ţări, precum China şi India, sunt mult mai deschise la "îmbunătăţirea tehnologică umană".

În China, acest lucru ar putea fi asociat cu atitudinile în general mai favorabile faţă de programele eugenice de modă veche precum avortul selectiv al fetuşilor cu afecţiuni genetice severe, deşi este nevoie de cercetări suplimentare pentru a explica pe deplin diferenţa.

Restricţii asupra editării genelor

Între timp, cea mai mare barieră pentru îmbunătăţirea genetică va fi reprezentată de legislaţia de interzicere a editării genelor. Un studiu recent a descoperit că interdicţii asupra modificării genelor care sunt transmise descendenţilor – sunt aplicate în Europa, Canada şi Australia. China, India şi alte state non-occidentale, totuşi, au regimuri de reglementare mai relaxate – restricţiile, dacă există, sunt deseori în forma unor linii directoare.

SUA ar părea să fie o excepţie de la acesta tendinţă. Duce lipsa unor restricţii legale asupra editării genelor; totuşi, sunt interzise finanţările federale asupra cercetărilor privind modificarea genetică a genelor transmise. Deoarece majoritatea geneticienilor se bazează pe subvenţii guvernamentale pentru cercetările lor, acest lucru acţionează ca o restricţie semnificativă.

Spre deosebire de cazul american, finanţarea oferită de guvernul chinez a făcut ca, în 2015, China să devină prima ţară ce editează genele embrionilor umani folosind CRISPR-cas9. În plus, China a condus drumul în utilizarea CRISPR-cas9 şi pentru modificări genetice ce nu ţin de linia germinală, şi anume ale celulelor ţesutului uman, cu scopul utilizării în tratamentele pentru pacienţii care suferă de cancer, conform website-ului The Conversation.

Există doi factori primari care contribuie la apariţia unor tehnologii de îmbunătăţire genetică – cercetările pentru dezvoltarea tehnologiilor şi susţinerea socială a dezvoltării acelor tehnologii. În ambele sectoare, ţările occidentale se află cu mult în urma Chinei.

De ce este China atât de dornică să modifice genetic urmaşii

În plus, în joc s-ar putea afla un factor suplimentar, unul politic. Democraţiile occidentale, prin design-ul lor, sunt sensibile la opinia publică. Politicienii aleşi vor fi mai puţin înclinaţi să finanţeze proiecte controversate şi mai înclinaţi să le restricţioneze. Ţări totaltare, precum China, ce duc lipsa unor sisteme democratice sunt prin urmare mai puţin sensibile la opinie, iar oficialii pot juca un rol mai mare în modelarea opiniei publice, astfel încât aceasta să se alinieze cu priorităţile guvernului. Acest lucru va genera o opoziţie minimă la îmbunătăţirea tehnologică a trăsăturilor umane, dacă ar exista una. Normele internaţionale se nasc, fără îndoială, împotriva îmbunătăţirii genetice, dar în alte arene China s-a dovedit gata să respingă normele internaţionale pentru a-şi promova propriile interese.

Într-adevăr, dacă lăsăm deoparte obiecţiile etice şi cele legate de siguranţă, îmbunătăţirea genetică are potenţialul de a oferi avantaje naţionale semnificative. Chiar şi creşterile marginale în inteligenţă prin editarea genelor ar putea avea efecte semnificative asupra creşterii economice a unei naţiuni. Anumite gene ar putea oferi unor atleţi un avantaj în competiţiile internaţionale de mare calibru. Alte gene ar putea avea un efect asupra tendinţelor violente, sugerând faptul că ingineria genetică ar putea reduce ratele criminalităţii.

Multe dintre aceste potenţiale beneficii ale îmbunătăţirii genetice sunt speculative dar, pe măsura avansării cercetărilor, aceste beneficii ar putea deveni realitate. Dacă studiile suplimentare confirmă fiabilitatea editării genelor în vederea îmbunătăţii unor astfel de trăsături, China este determinată să devină un lider în domeniul îmbunătăţirii tehnologice umane.

Contează acest lucru?

Pe lângă preocuparea de a fi buni la toate, există vreun motiv pentru ca occidentalii să fie îngrijoraţi de posibilitatea ca îmbunătăţirea genetică să fie dezvoltată în China?

Dacă acceptăm ideea că îmbunătăţirea tehnologică umană este imorală, periculoasă sau ambele, atunci da, dezvoltarea ei în China ar fi îngrijorătoare. Din această perspectivă, poporul chinez va fi subiectul unei intervenţii imorale şi periculoase – o cauză pentru temeri internaţionale. Ţinând cont de situaţia dezastruoasă a drepturilor omului din China, este discutabil dacă presiunea internaţională va avea vreun efect. În schimb, îmbunătăţirea tehnologică a populaţiei chineze ar putea face China mai competitivă pe scena mondială.

O dilemă ar putea apărea în rândul opozanţilor acestei îmbunătăţiri genetice – să eşuezi în privinţa îmbunătăţirii genetice şi să rămâi în urmă, sau să reuşeşti în privinţa îmbunătăţirii genetice şi să suferi consecinţele morale şi fizice ale acesteia.

În timp ce guvernele occidentale şovăie, întârziind unele progrese potenţial uriaşe pentru umanitate, China este vârf de lance în acea direcţie. Competitivitatea crescută a chinezilor va presa ţările occidentale să relaxeze restricţiile şi, prin urmare, să permită umanităţii ca un întreg să progreseze tehnologic – devenind aparent mai sănătoşi, mai productivi şi mai capabili în general.

Dar, oricum, această tendinţă este o dezvoltare importantă. Vom vedea dacă va fi susţinută, luând în considerare faptul că opinia publică în SUA şi alte ţări s-ar putea schimba [prin aplicarea pârghiilor potrivite]. Dar, pentru moment, se pare că regimul comunist chinez deţine în mâinile sale viitorul îmbunătăţirii genetice.

Articolul original a apărut în The Conversation