UPDATE - Noi alegeri în CSM: Preşedintele şi vicepreşedintele vor fi aleşi luni

UPDATE - Judecătorul Adrian Bordea a fost ales, luni, în funcţia de preşedinte al CSM, cu majoritate de voturi.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îşi vor alege în şedinţa de luni preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei pentru anul în curs. Pentru funcţia de preşedinte al CSM şi-a anunţat candidatura judecătorul Adrian Bordea, iar pentru vicepreşedinte ar putea candida procurorul Gheorghe Muscalu. Lista candidaturilor este deschisă, candidaţii se pot înscrie inclusiv în timpul şedinţei de plen de luni, conform Agerpres.

La şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, va participa şi preşedintele Traian Băsescu în prima zi după vacanţa de sărbători, conform unui anunţ de presă remis duminică de Administraţia Prezidenţială.

În 10 decembrie 2013, Adrian Bordea şi-a depus demisia din funcţia de vicepreşedinte pe care o deţine, începând cu 7 ianuarie 2014. Conform Agerpres, care citează surse din CSM, judecătorul Bordea a demisionat pentru ca în cadrul alegerilor de astăzi să se poată alege atât preşedintele (post la care va candida) cât şi vicepreşedintele (post ce va rămâne vacant începând de marţi).

Fiecare candidat trebuie să prezinte un proiect de management al instituţiei.

Conform programului afişat pe site-ul CSM, pe lângă alegerea noii conduceri, pe ordinea de zi a şedinţei plenului de luni se află şi prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul 2013, în mandatul procurorului Oana Schmidt-Hăineală, preşedinte, şi al judecătorului Adrian Bordea, vicepreşedinte.

CSM are în componenţă 19 membri, dintre care nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept — ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor CSM este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un preşedinte, secondat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, ambii învestiţi în funcţie în urma unui mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt votaţi dintre cei 14 membri aleşi, având dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României, ministrul Justiţiei şi reprezentanţii societăţii civile.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului şi, dacă preşedinte este ales un judecător, conform regulamentului, vicepreşedintele trebuie să fie un procuror, şi viceversa.

Preşedintele Băsescu a mai participat la primele şedinţe din an ale conducerii CSM, inclusiv în anul 2013.

Reamintim că CSM, instituţie emblematică pentru Justiţie, a fost, alături de DNA, una dintre primele instituţii care au luat poziţie împotriva modificărilor Codului Penal votate de deputaţi în Marţea Neagră din Parlament, considerate atât pe plan naţional cât şi internaţional, un atac nu doar la adresa independenţei justiţiei, cât şi la adresa statului de drept.