Unele albine sunt amatoare de senzaţii tari

Un număr redus de albine dintr-o colonie sunt amatoare de senzaţii tari, la fel ca anumiţi oameni, potrivit unui nou studiu american publicat în Science.
Albina. (pixabay.com)
Cassie Ryan
09.03.2012

Un număr redus de albine dintr-o colonie sunt amatoare de senzaţii tari, la fel ca anumiţi oameni, potrivit unui nou studiu american publicat în Science.

Stupii de albine trebuie divizaţi când o colonie devine prea mare, ceea ce duce la comportamente variate, care includ roirea în căutarea unor noi locuri pentru cuiburi şi pentru mâncare. Cercetătorii au considerat ambele tipuri de comportamente ca o formă de căutare a unor senzaţii noi.

"La om, diferenţele căutării de senzaţii noi sunt o componentă a personalităţii", a declarat liderul studiului, Gene Robinson, de la Universitatea din Illinois, într-un comunicat de presă. "Ar putea asta însemna ca şi insectele au personalităţi?"

Echipa a constatat că mai puţin de 5 la sută din albine merg în căutarea unui nou cămin. Cunoscute sub numele de cercetaşii cuibului, aceste albine au şanse de 3,4 ori mai mari de a deveni şi cercetaşi alimentari, faţă de restul membrilor stupului.

Oamenii de ştiinţă cred că aceste albine sunt mai dispuse să îşi asume riscuri decât celelalte, ceea ce înseamnă că albinele pot avea personalităţi diferite.

"Există un standard principal în cercetarea personalităţii şi asta presupune că dacă apar aceleaşi tendinţe în contexte diferite, atunci ele pot fi numite trăsături de personalitate", a spus Robinson.

"Oamenii încearcă să înţeleagă ce stă la baza căutării de senzaţii noi la om şi la animale", a continuat el. "Şi o mare parte din idei are de-a face cu relaţia dintre modul în care sistemul de recompensă (al creierului) este angajat ca răspuns la o anumită experienţă."

Diferenţe considerabile au fost găsite în tiparele de activitate ale genei din creierul albinelor aventuroase, comparativ cu omoloagele lor necercetaşe, inclusiv producerea unor substanţe chimice de semnalizare care cauzează comportamente similare în vertebrate.

"Ne-am aşteptat să descoperim ceva, dar amploarea diferenţelor a fost surprinzătoare, dat fiind că atât cercetaşele cât şi necercetaşele zboară în căutarea hranei", a spus Robinson.

Cercetătorii au folosit diferite substanţe chimice pentru a testa relaţia dintre semnalizarea creierului şi căutarea de senzaţii noi, şi au constatat că albinele necercetaşe ar putea fi transformate în cercetaşe cu ajutorul glutamatului şi octopaminelor, în timp avântul celorlalte ar putea fi suprimat prin blocarea dopaminei.

"Rezultatele noastre relevă că tendinţa de a căuta senzaţii noi la om şi la alte vertebrate are paralele la insecte", a concluzionat Robinson. "Se pot observa aceleaşi tipuri de diferenţe de comportament şi de baze moleculare."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor