Un trib antic, avansat tehnologic, a construit civilizaţia din Valea Indus

Cercetătorii cred că unul dintre cele mai vulnerabile triburi din centrul Indiei, care avea cunoştinţe unice în domeniul metalurgiei, au construit antica civilizaţie din Valea Indus.

Asurs este în prezent singurul trib din lume care are cunoştinţe despre extragerea fierului din depozitele de laterit, în timp ce în toată lumea este extras din hematit şi magnetită. Membrii populaţiei tribală, care se ridică undeva la 8.000 de membri, sunt consideraţi a fi marii constructori din epoca antică.

Ashis Sinha, un cercetător şi jurnalist local, a declarat că Asurs recunoaşte trei soiuri de minereu de fier: Polă (magnetită), Bichi (hematit) şi Gotă (laterit). "Prin observaţie şi experienţă Asurs au fost capabili să localizeze un site pentru minereuri", a declarat acesta.

Geologul şi cercetătorul Nitish Priyadarshi a împărtăşit cu Epoch Times o serie scurtă de monografii din 1993 realizate de către Institutul de Cercetare Tribal situat la Ranchi care menţionează că Asurs provin din Iliria (Grecia antică), au adoptat cultura Babilonului şi civilizaţiei egiptene şi au dus această cunoaştere în Iran şi India.

Raportul, iniţial în limba hindi, a subliniat că originea Asurs este indicată în multe locuri în literatura veche indiană, cum ar fi Rigveda şi Upanişadele etc.

"Asurs din sec 12 î.Hr. erau cei mai măreţi. Ei au înfiinţat civilizaţiile Mohenjodaro şi Harappan. Ei erau înalţi şi ţinută herculiană în înfăţişare", se arată în raport.

Cu toate acestea, într-o altă lucrare de cercetare "Topirea fierului de către tribul Asur: Un lucru din trecut" realizat de Priyadarshi, se menţionează că prin secolul 16 î.Hr., Asurs au cucerit zona de coastă mediteraneană, erau temuţi ca oamenii-mării şi au avansat până la râul Indus.

Priyadarshi a precizat că "Un raport de cercetare speculează de asemenea că au fost Asurs cei care au construit celebrul stâlp de fier Ashoka, aflat în prezent la Delhi. ”Stâlpul de fier este renumit pentru gradul său de puritate a fierului şi pentru calitate sa de a nu ruginii”.

Sinha a explicat că multe alte monumente celebre antice din fier, cum ar fi stâlpul de fier de la Dhar, grinzile de fier de la Konark şi sabia Damascului sunt atribuite abilităţilor metalurgice ale tribului Asur. Sinha a scris numeroase articole despre Asurs în cadrul Jharkhand Media Fellowship 2012.

Deşi există numeroase studii cu privire la tehnologia Asur de topire a fierului şi dispariţia cunoştinţelor lor indigene, foarte puţini cercetători raportează despre originea lor şi despre motivul pentru care sunt numiţi Asurs.

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Tribal au declarat: "Conform Banerjee şi Shastry (cercetători), Asurs erau acei oameni puternici care au avut puteri dumnezeieşti în perioada vedică. O luptă lungă a izbucnit între Asurs şi arieni. Asurs care au refuzat să devină arienii au fost numiţi Asurs. Astfel, cuvântul "Asur", care a fost iniţial un simbol al zeilor, a devenit un simbol al demonilor".

Cuvântul Asur provine din cuvântul din sanscrită "Sura", care înseamnă Dumnezeu, Asur înseamnă opusul zeilor. "Cuvântul Ăsură în Nirukta (tratatele de etimologie) din Yaaska (un antic savant în limba sanscrită) înseamnă cei care au fost înlăturaţi din poziţiile lor", a declarat KK Yatheendran, o cercetătoare a limbii sanscrite din Kerala.

Potrivit lui Yatheendran, în Amarakosa (dicţionarul sanscrit al anticului savant budist Amarasimbha), unul dintre sinonimele pentru cuvântul Ăsură este "Purvadeva", sau ex-zei.

Cu toate acestea, antropologul susţine că acest nume nu are legătură cu identitatea curentă a Asurs. Antropologul Ganga Nath Jha din Ranchi a declarat: "Ei sunt morfologic foarte închişi la culoare (ca ciocolata) şi au nasul turtit. Probabil aceasta este cauza pentru care alţii i-au numit Asurs".

Priyadrashi a precizat, de asemenea, că unii cercetători cred că Asurs au fost numite aşa pentru că "sur" în limba locală înseamnă sunet şi pentru că nu făceau niciun sunet sau zgomot în timp ce erau la vânătoare în păduri, astfel că au fost numiţi Asur (cei care nu fac zgomot).

Asurs din India au de secole reşedinţa în Platoul Netarhat din statul Jharkahand. Acest platou este bogat în depozite de laterit. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre ei s-au îndreptat în prezent spre agricultură şi industria minieră în viaţa lor de zi cu zi. "Regiunea în care trăiesc este, de asemenea, foarte mult infestată de Naxalism (maoişti înarmaţi)", a declarat Jha.