Sânge vechi de 5.300 de ani, descoperit în mumia Otzi

Nanotehnologia a permis oamenilor de ştiinţă să descopere în mumia omului zăpezilor Otzi, urme de sânge vechi de mai bine de 5.300 de ani, informează Naţional Geographic.

Mumia Otzi a fost supusă la numeroase investigaţii încă de la descoperirea sa din 1971 de către un grup de excursionişti, la graniţa dintre Italia şi Austria. O imagine destul de clară s-a format asupra stilului de viaţă şi identităţii lui Otzi. Moartea sa a rămas însă un mister. Un vârf de săgeată înfipt în umărul stâng şi mai multe răni pe corp au determinat pe oamenii de ştiinţă să creadă că ar fi fost omorât de un membru de trib rival. Dacă moartea a fost instantanee sau a supravieţuit confruntării, timp de mai multe zile, nu s-a putut stabili.

Noul studiu, condus de Dr. Albert Zink de la Institutul pentru mumii şi oamenii ai zăpezii din Bolzano, Italia, a încercat elucidarea acestei enigme. Folosind o probă minusculă, invizibilă pentru ochiul uman, acesta a mapat ţesutul din interiorul rănii provocate de săgeată precum şi cel dintr-o rană mai veche de la mâna dreaptă. Ce au descoperit a fost mai mult peste aşteptări: hematii întregi şi alte proteine din sânge, bine conservate. Practic, sunt cele mai vechi monstre de sânge colectate vreodată.

„Până în prezent, au existat incertitudini cu privire la cât de mult poate supravieţui sângele, ca să nu mai vorbim cum ar fi arătat celulele de sânge uman din perioda calcolitică – Epoca de piatră-cupru” a declarat Albert Zink, citat de The Independent.

O spectroscopie Raman, folosind un microscop atomic, a fost necesară pentru a confirma că monstrele nu sunt polen sau bacterii.

Studiul pe sângele vechi de 5.300 de ani ar putea duce la crearea de noi metode criminalistice. În prezent, nu se poate determina dacă sângele uscat este vechi de „o zi, o lună sau un an”, după cum a precizat Albert Zink.

Pe lângă celulele roşii, echipa de cercetători a mai găsit şi urme de fibrină, o proteină produsă de organism pentru coagularea sângelui. Prezenţa acesteia pare să fie un argument decisiv pentru teoria că Otzi ar fi murit imediat după lovitura de săgeată.

„Fibrina este formată imediat după ce te răneşti, în termen de câteva minute, dar apoi dispare.”

„Descoperirea fibrinei în rana de la săgeată este confirmarea că Otzi a murit foarte repede după lovitura de săgeată”, a adăugat Albert Zink, pentru Naţional Geographic.

Otzi, numit după regiunea unde a fost descoperit (Alpii Otztal), ar fi avut 46 de ani, 1,59 metri înălţime, ochi căprui şi grupa 0 de sânge. Analizele ADN au arătat, în plus, că ar fi suferit de arteroscleroză, intoleranţa la lactoză şi posibil de boala Lyme, ce se transmite prin muşcătura căpuşelor.

Interesul oamenilor de ştiinţă pentru mumia Otzi nu a scăzut, noi analize fiind plănuite în viitorul apropiat. Nanotehnologia va fi folosită şi în studierea mumiilor egiptene.