Ultimul stejar din Codrii Vlăsiei pus în pericol de o benzinărie

Nu doar cei din pădurile decimate de mafiile lemnului, ci chiar sub fereastra noastră, copacii noştri dispar unul după altul. Dispar ilegal, dispar că se usucă din cauza aşa-zisei ”toaletări” (de fapt o intervenţie abrutizantă în ciclul lor normal de viaţă, care îi lasă fără vlagă), sau dispar pentru că îi încurcă pe unii şi alţii, în special pe rechinii imobiliari.

Un exemplu "strălucit" despre modul în care sunt trataţi copacii în Bucureşti ni-l oferă stejarul din Strada Horei 21. Este un stejar roşu (Quercus Robur), are peste 300 de ani şi este un urmaş al Codrilor Vlăsiei- singurul de acest fel rămas în reţeaua stradală din Bucureşti.

De mulţi ani însă, copacul este agresat de o benzinărie ridicată la doi paşi de el, fără ca proprietarilor să le pese că arborele este monument al naturii şi ocrotit prin lege.

”Sunt aproape 20 de ani de când mă lupt pentru stejarul ăsta”, declară Niculae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele Fundaţiei Eco-Civica, ”adică de când au aprobat să pună benzinărie sub un monument al naturii.”

S-a săpat sub coroana lui dizlocând o treime din rădăcini, ca să pună rezervoarele, care , în loc să fie dublu cămăşuite, n-au decât un strat, deci prezintă riscul de a se fisura şi de a invada cu hidrocarbură rădăcinile, explică domnul Dobrogea.

„Legea mediului spune că n-ai voie să amplasezi, la o distanţă mai mică de 50 de metri faţă de monumentele naturii, orice fel de obiectiv care are profil economic. Nu numai că e profil economic, dar e un mediu toxic şi cancerigen pentru că se vede cum i s-a deteriorat sănătatea lui prin gradul de uscare al ramurilor, definitiv”.

Preşedintele Eco-Civica mai aminteşte că, deşi impresionantul arbore este pe lista arborilor ocrotiţi ai Academiei, plăcuţa care atestă acest lucru s-a pus doar la insistenţele sale, precum şi cimentul în locurile mai scorburoase.

De asemenea, mai există şi un gărduleţ de protecţie la 30 de cm de jur împrejur, care, se pare are un rol decorativ de vreme ce canalizarea benzinăriei se află chiar lângă stejar. Ca şi cum toate acestea nu ar fi suficiente să pună în pericol existenţa stejarului, cei de la benzinărie au amplasat o gheretă cu termopane chiar acolo.

„Numai că, atunci când au obţinut aprobarea să monteze termopanele ei n-au spus că zona este lipită de stejar. Tot ce se vede acolo se află sub coroana lui”, lămureşte Nicolae Dobrogea.

Mai mult, aprobările primite sunt dubioase, susţine preşedintele Eco-Civica. Astfel, benzinăria a primit aprobare de la Agenţia de Protecţie a Mediului, deşi nu avea acordul pompierilor, nici acordul de la Urbanism (nu se respectă distanţa de locuinţe), deşi există un regim special al transbordării substanţelor toxice şi periculoase iar ieşirea în trafic este incorect făcută. Deci, această benzinărie funcţionează ilegal, conchide Niculae Rădulescu-Dobrogea.

Tot de la preşedintele Eco-Civica am aflat că a existat şi un moment când s-a încercat efectiv distrugerea copacului.

”I-au turnat nişte substanţe toxice – se vede locul unde a fost atacat”, explică Niculae-Dobrogea, care a şi protestat în faţa stejarului, acest lucru nefiind deloc pe placul proprietarului, care l-a agresat verbal şi fizic, îmbrâncindu-l.

Preşedintele Eco-Civica deţine o expertiză de la Institutul de Cercetări si Amenajări Civice, care arată că stejarul a suferit degradări şi va acţiona în judecată Primăria Capitalei, care i-a desconsiderat nenumărate cereri, cât şi primăria sectorului 3, care şi-au dat apostila de urbanism.

Stejarul pedunculat (Quercus robur), numit şi ”regele copacilor”, are un loc special în cultură şi folclor, este un simbol al puterii şi perenităţii. Are o deosebită valoare estetică şi ecologică şi poate găzdui un întreg habitat.

300 de ani este doar o vârstă medie pentru un Quercus robur, de vreme ce ei pot ajunge şi la 800 de ani. Există ţări unde plăteşti cu libertatea pentru agresarea unui copac. Ţări care, ca şi noi, au format o cultură în jurul copacilor pentru că ţara însăşi s-a născut în mijocul codrilor.