"Pune ţara în valoare" - Turismul rural poate aduce bogăţie şi crea locuri de muncă la sate

Asociaţia Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural (AFFMR) în parteneriat cu Femxa Formacion, Femxa Consultancy and Training şi Centrade Direct au organizat, vineri, conferinţa de închidere a proiectului "Creşterea competitivităţii zonelor rurale prin valorificarea potenţialului turistic."

Prin acest proiect finanţat cu bani europeni în cadrul POSDRU şi desfăşurat sub sloganul "Pune ţara în valoare", AFFMR şi-a propus să contribuie atât la creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii a persoanelor din mediul rural, tineri fără ocupaţie dar dornici să înveţe meserii noi, care îşi pot ajuta comunitatea să se dezvolte, cât şi la promovarea locurilor şi oamenilor frumoşi ce fac din România o veritabilă atracţie.

Căci, paradoxal sau nu, România, ţară cu una dintre ultimele civilizaţii rurale din Europa, cu peisaje de vis, cu tradiţii şi obiceiuri pitoreşti, cu bucate gustoase îşi valorifică aceste resurse în scop turistic la minimum. Drumurile la sate sau înspre sate sunt adesea la pământ, multe zone rurale nu au canalizare, apă curentă, servicii sanitare, ce să mai vorbim de internet, copiii şi tinerii sunt insuficient şcolarizaţi iar ospitalitatea nu este dublată şi de servicii la standarde dorite de turişti, în special de cei străini.

În consecinţă, proiectul „Creşterea competitivităţii zonelor rurale prin valorificarea potenţialului turistic”, demarat în aprilie 2014 şi-a propus să rezolve măcar parte din aceste neajunsuri, oferind cursuri de calificare tinerilor dornici să lucreze în domeniul turismului rural, consultanţă pentru antreprenoriat. Programele au vizat mai multe calificări şi competenţe: antreprenoriat, ospătar, cameristă, baby-sitter, animator centre de vacanţă, manager rersurse umane.

"Ţara noastră are tradiţii şi obiceiuri foarte frumoase, avem lucruri binecuvântate de Dumnezeu, avem produse de calitate, foarte multe dintre ele unicat. Toate aceste lucruri trebuie să fie cunoscute de turistul român şi, în special de turistul străin. Asta ne-am dorit să facem prin acest profit, să calificăm oameni din zonele rurale ca să poată oferi servicii turistice la nivel european. Pentru că turistul european este cu mult mai interesat de România rurală decât turistul român.Turistul străin vrea să vadă case curate, primitoare, cu ţesături, cu flori, cu produse tradiţionale pe mese, cu obiecte de suflet. Şi, foarte important, cei care locuiesc în mediul rural, trebuie să realizeze că au o comoară chiar la ei acasă, care trebuie pusă în valoare, trebuie promovată. Iar acest lucru se poate face foarte bine şi cu bani europeni.", a declarat Cristina Chinole, preşedinta AFFMR.

Până în decembrie, când se încheie proiectul, peste 1000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi/sau inactive, în special tineri până în 25 de ani, femei şi şomeri de lungă durată din mediul rural au beneficiat gratuit de serviciile oferite de AFFMR şi partenerii săi: informare, consiliere profesională, formare şi perfecţionare în meserii conexe turismului. Mai mult, 150 de persoane din grupurile ţintă au beneficiat de consultanţă în vederea unei activităţi independente, iar alte 100 au beneficiat de mediere pe piaţa muncii.

"În cadrul proiectului, Femxa Formacion şi Femxa Consultacy & Training au desfăşurat activităţi de formare, au organizat schimburi de bune practici în domeniul turismului rural, atât prin organizarea de seminarii cât şi prin vizite de studiu în Spania. Am dezvoltat metodologii,am elaborat instrumente de consiliere antreprenorială prin platforma online www.succesrural.ro şi am încurajat persoanele din mediul rural să se implice în antreprenoriatul din domeniul turismului rural, prin premierea ideilor acestora de afaceri.", a explicat Gabriela Batîr, reprezentatul grupului Femxa, partenerii responsabili de schimburile de bune practici între Spania şi România.

În cadrul acestor schimburi, românii dornici să facă turism rural au fost în Galicia, zonă foarte asemănătoare României unde însă, turismul rural este înfloritor.

Un alt lucru notabil este faptul că în Galicia statul s-a implicat pentru a sprijini micii întreprinzători din mediul rural, ajutându-se în acelaşi timp şi pe sine. Turismul rural în Galicia gravita în jurul aşa-numitelor "furanchos", locuri unde localnicii îşi vând mâncarea proprie şi vinul propriu. Aceste furanchos erau nefiscalizate iar statul, pentru a stimula pe de o parte turismul şi pentru a încasa bani, le-a acordat localnicilor finanţare 400-500.000 de euro, astfel încât să-şi pună la punct gospodăriile, după care aceştia au intrat în circuitul plătitorilor de taxe. Atenţie, pentru ca aceştia să fie atraşi de oferta statului, doar o parte din produse/servicii sunt fiscalizate.

În consecinţă furanchos s-au dezvoltat şi s-a mers pe turism activ, organizare de trasee pentru drumeţii, echitaţie, rafting etc. Astfel s-au promovat şi obiective turistice din jurul caselor rurale, toată zona având de câştigat.

Spre deosebire de Galicia, în România, cei ce vor să facă turism rural sau oferă produse tradiţional româneşti sunt descurajaţi. Pe lângă faptul că accesul la finanţare este foarte greoi iar birocraţia este de multe ori copleşitoare pentru cineva din mediul rural, să te acreditezi ca şi producător de produse tradiţionale este extrem de greu, dacă nu imposibil.

"Făcând o paralelă cu experienţă din Spania, este foarte important ca acei oameni care au resurse, au primit ajutor de la stat, fonduri pentru a dezvolta o pensiune, un atelier, şi nu într-o birocraţie excesivă, pentru a face ce trebuie. Diferenţa este că noi avem resursele, avem oamenii, dar aceştia nu au această oportunitate pentru a accesa fonduri, ca în Galicia. Spaniolii nu sunt mai deştepţi şi nu au resurse mai bune, ci prin aceste ajutoare au reuşit să valorifice nişte lucruri, ceea ce aici nu putem.", a punctat Ioana Gligor-Bekes, Public Projects Director la Centrade.

"Un cuplu de la Sebeş face turtă dulce de ani de zile, bărbat şi femeie, cuplu, soţ şi soţie. Au venit cei de la DSV şi i-au întrebat de ce nu au WC separat pentru femei şi bărbaţi, că aia e normă europeană. Nu este adevărat, norma europeană nu este aşa de rigidă. În Spania se procesează în aceeaşi încăpere carne, fructe de pădure, îngheţată. Nu poţi face turism dacă vine DSV-ul şi îţi dă amendă 50 de milioane pentru că tu şi nevastă-ta nu aveţi toalete separate.", a punctat şi Cristina Chinole.

"Avem în România şapte monumente în patrimoniul UNESCO, Delta Dunării, Cetatea Alba Iulia, pe care nu le valorificăm. Avem în patrimoniul UNESCO inclusiv elemente precum ceramica de Horezu sau dansul de ceată bărbătească, care poate fi evidenţiat în toată Moldova", a arătat la rândul său Violeta Vijulie, preşedintele Societăţii Liberale, adăugând că de la instituţiile statului, în stadiul în care sunt acum, nu se poate cere mult, căci pur si simplu nu pot face.

"Abia peste 10 ani vom putea aştepta, eventual, ceva", a declarat Vijulie, arătând că, în schimb cu banii europeni se poate face ceva în direcţia calificării oamenilor la ţară.

Turismul nu se rezumă însă la locuri frumoase şi oameni calificaţi, pentru ca străinii să vină au nevoie de şoşele pe care să nu-şi rupă maşina în două, iar casele trebuie să ofere apă curentă, WC în interior şi internet. Şi aceste lucruri pot fi făcute cu sprijin europeană, a opinat liberala.

"Ne trebuie apă şi canal. Există proiecte pentru apă şi canal în toată ţara şi dacă nu le facem există nişte penalităţi de la comunitatea europeană. Nu doar că putem să le facem, trebuie să le facem, dacă nu, pierdem bani. Dacă facem această infrastructură şi băgăm internet în toată ţara, putem creşte PIB-ul cu câteva procente. Ideea e să reuşim să canalizăm fondurile europene în această direcţie.", a adăugat liberala.