UE nu reuşeşte să stabilească un nou buget pentru 2015

Guvernele Uniunii Europene şi Parlamentul European nu au reuşit, până la atingerea termenului limită de luni seara, să ajungă la un acord asupra unui nou buget pentru 2015. În timp de Parlamentul doreşte o creştere cu 8 procente, statele membre sunt înclinate înspre economisirea banilor.

“Astăzi, nu am câştigat cursa împotriva timpului”, a declarat secretarul de stat italian pentru probleme economice Enrico Zanetti, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE.

În lipsa acordului asupra bugetului, negocierile vor trebui reluate. În joc sunt miliarde de euro, majoritatea pentru extinderea programelor UE în statele membre mai noi şi mai puţin dezvoltate, dar şi pentru susţinerea fermierilor, cercetătorilor şi studenţilor.

Deşi negocierile de luni au eşuat, Zanetti şi-a exprimat optimismul că acordul va putea fi încheiat. El a declarat că negocierile “ne-au ajutat să limităm distanţele dintre poziţiile noastre, ceea ce ar trebui să ne permită să continuăm discuţiile pe baza unei noi propuneri din partea Comisiei Europene.”

Guvernele UE şi Parlament European vor trebui să cadă de acord asupra unui buget de 146,4 miliarde de euro (182,6 miliarde USD) pentru anul viitor – o creştere cu 8% faţă de 2014.

UE trebuie de asemenea să găsească o soluţie pentru finanţarea plăţilor nesoluţionate până în anul 2014, iar opiniile variază mult asupra priorităţilor.

Discuţiile pentru facturile neplătite “pun în pericol credibilitatea autorităţii UE şi alimentează argumentele invocate de eurofobi”, a declarat Jean Arthuis, negociator şi europarlamentar francez.

De asemenea, negocierile pentru noul buget au fost eclipsate şi de o serie de discuţii şi neînţelegeri privind recalcularea contribuţiilor statelor membre la bugetul blocului european – în special în privinţa contribuţiei Marii Britanii.

La 24 octombrie, premierul britanic David Cameron a întrerupt o întâlnire a liderilor UE pentru a anunţa că refuză să plătească până în 1 decembrie o sumă suplimentară de 2,1 miliarde euro cerută de comisarul UE pentru buget, şi a convocat o întâlnire de urgenţă cu miniştrii finanţelor pentru a examina suma cerută. După incident, Cameron a declarat Parlamentului Britanic că “noi nu vom plăti 2 miliarde de euro până în 1 decembrie”.

De asemenea, Cameron şi-a reafirmat intenţia de a nu plăti, declarând la conferinţă de presă de la începutul lunii noiembrie: “Dacă oamenii cred că eu voi plăti atunci să se gândească mai bine. Nu se va întâmpla”.

Totuşi, calculele revizuite au reprezentat un exerciţiu statistic de rutină, a insistat Bruxelles-ul, care a urmat o decizie a guvernelor UE şi s-a bazat pe datele lor naţionale. Pe lângă Marea Britanie, Italia şi chiar Grecia vor trebuie să plătească contribuţii mai mari, în timp ce Franţa şi Germania vor beneficia de reducerea contribuţiilor.

La 7 noiembrie, Marea Britanie a reuşit totuşi să ajungă la un compromis cu miniştrii UE ai finanţelor. Astfel, cancelarul britanic însărcinat cu colectarea şi administrarea taxelor şi a altor venituri guvernamentale, George Osborne, a declarat că Marea Britanie va plăti doar jumătate din suma cerută de UE.