Rusia încearcă să împiedice 'căsătoria' dintre Ucraina şi UE
Rusia nu ştie ce să mai facă pentru a stopa 'alunecarea' Ucrainei în direcţia Europei. Cu trei săptămâni înainte de summitul european de la Vilnius, unde ar urma să fie semnat un acord de asociere între Kiev şi cei 28 de membri ai Uniunii Europene (UE), Kremlinul se zbate în speranţa, foarte incertă, de a evita un 'afront': de a-şi vedea fostul 'satelit' şi principal aliat cedând în faţa 'sirenelor' occidentale de la Bruxelles, notează cotidianul francez Le Figaro.
În timpul unei recente întrevederi care a durat cinci ore şi s-a desfăşurat la reşedinţa de la Soci a preşedinţiei ruse, Vladimir Putin a încercat să-l convingă pe omologul său ucrainean Viktor Ianukovici să renunţe la perspectiva europeană. Au fost desfăşurate toate argumentele diplomaţiei ruse. Întâi pe un ton de tachinare: Ucraina va trebui să supună normelor europene 'slănina naţională', un aliment care, în imaginarul rusesc, are acelaşi rol ca şi 'cartofii prăjiţi' pentru francezi. Apoi pe un ton de atenţionare: ţara voastră se va pomeni 'într-o situaţie de dependenţă semi-colonială faţă de Europa'.
În faţa inflexibilităţii interlocutorului său, Moscova a trecut la ameninţări voalate. Ministrul afacerilor externe Serghei Lavrov a evocat ideea de a le impune cetăţenilor ucraineni folosirea unui paşaport pentru străinătate (pentru deplasările în Rusia), ceea ce a provocat un început de panică în interiorul diasporei ucrainene (1,3 milioane de persoane).
Nu în ultimul rând, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat ţara vecină că întârzie achitarea facturilor pentru gaz. 'Situaţia este critică', a avertizat şeful executivului rus.
Moscova se teme că un acord de liber-schimb între Ucrainei şi UE, înglobat în cel de asociere, i-ar putea afecta interesele comerciale şi ar concura crearea Uniunii Vamale pe care ea doreşte să o promoveze. Alături de Belarus şi Kazahstan, deja membre ale Uniunii Vamale, Kremlinul încearcă să atragă şi Ucraina în această uniune.
Potrivit Le Figaro, această temere este în primul rând una 'existenţială'. Pentru curentul de gândire slavofil, predominant în Rusia, Ucraina - spre deosebire de Armenia sau Georgia, curtate la rândul lor de Bruxelles - reprezintă 'leagănul civilizaţiei ruse'. Vladimir Putin 'crede în mod sincer în caracterul transcedental al unităţii ortodoxe a slavilor din Europa de Est', explică analistul Dmitri Trenin, directorul filialei moscovite al Centrului Carnegie. 'Faptul că Ucraina se îndepărtează de Rusia pentru a se apropia de Europa i se pare contra naturii, aproape pervers', adaugă analistul.
Atunci când au apărut primele 'flirturi' ale Ucrainei cu Europa, Rusia a acuzat iniţial Bruxellesul. Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a adoptat o rezoluţie ce condamna presiunile 'inadmisibile' ale Europei asupra ţărilor foste satelit ale Rusiei. De altfel, o rezoluţie precedentă a Parlamentului European condamna 'presiunile viclene' exercitate de Rusia asupra fostei sale 'sfere de influenţă'. 'S-a văzut deja cum Europa a ruinat suveranitatea Iugoslaviei şi a obligat-o să treacă sub cupola sa', a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat, Aleksei Puşkov.
Ulterior, după ce au interzis importurile de ciocolată ucraineană, autorităţile ruse au sancţionat, sub pretexte sanitare vagi, şi produsele lactate lituaniene: această ţară din fostul bloc sovietic va găzdui summitul de la Vilnius.
Mai nou, vizând problema gazului, Moscova intenţionează să atace în punctul cel mai vulnerabil. De ani de zile guvernul ucrainean cere o reducere a preţului la gaz din partea Rusiei, însă fără succes, ceea ce determină Kievul să-şi majoreze importurile de gaz din Germania, la un preţ mai scăzut. Pentru a-şi reduce dependenţa istorică faţă de monopolul rus Gazprom, Kievul a investit în dezvoltarea gazului de şist. Marţea aceasta, guvernul ucrainean a semnat un acord de exploatare în domeniu cu americanii de la Chevron, pentru o investiţie de aproape 10 miliarde de dolari.
'Exercitând asemenea presiuni, Rusia nu face decât să împingă Ucraina în braţele Europei. Ianukovici este conştient de riscurile pe care le presupune o deteriorare a relaţiilor cu vecinul său estic, însă nu mai are de ales', subliniază analistul politic Vladimir Fessenko.
După cum dă asigurări ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Mikola Azarov, 'dificultăţile cu Rusia sunt unele temporare', cele două ţări fiind 'foarte apropiate din punct de vedere strategic'. Kievul nu-şi pierde speranţa de a stabili o politică de liber-schimb cu UE, întărindu-şi în acelaşi timp relaţiile comerciale cu Moscova. Kremlinul, însă, care continuă să gândească în negru şi alb, nu înţelege acest gen de compromis.
De altfel, există încă un obstacol în calea semnării acordului de asociere între Ucraina şi UE: refuzul Kievului de a o elibera din închisoare pe Iulia Timoşenko, icoana 'revoluţiei portocalii' şi rivala numărul unu a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici.
Europenii doresc eliberarea ei, sub o formă sau alta. Nu pentru că ea ar fi total nevinovată, ci pentru că imaginea sa de prizonieră politică, minuţios cultivată de opoziţie, cadrează rău cu reformele pe care UE le cere de la Ucraina. Ianukovici pare dispus să facă un gest în acest sens, cu o singură condiţie: europenii să garanteze că blonda politiciană va fi dusă departe din Ucraina. Preşedintele Ianukovici se va confrunta cu alegeri prezidenţiale dificile în 2015 şi cel mai rău lucru ar fi pentru el să o aibă contracandidat pe cea care l-a înlăturat de la putere în 2004.
Prin urmare, o graţiere care nu ar lua în calcul o asemenea retragere şi o va lăsa pe Iulia Timoşenko să facă ce doreşte pe plan intern ar fi exclusă. O eliberare anticipată, urmată de o expulzare camuflată în 'tratament medical în străinătate' - Germania e pe listă - ar fi o soluţie. A mai rămas să fie convinsă Iulia Timoşenko însăşi, care nu pare dispusă să spună adio Ucrainei, conchide Le Figaro.
