Ucraina: apare un Comitet de Salvare Naţională, condus de un pro-rus

Fostul premier ucrainean Nikolai Azarov a declarat că organizaţia numită "Comitetul pentru Salvarea Ucrainei" pe care îl conduce, va bate la uşa tribunalelor internaţionale după ce un tribunal din Moscova a a recunoscut evenimentele din 2014 din Ucraina ca fiind o lovitură de stat.

“Cu siguranţă vom lua măsuri suplimentare”, a declarat el într-un interviu cu Izvestia. “În prezent, plănuim să mergem la tribunalele internaţionale şi le prezentăm toate datele evaluate la Moscova ca materiale de bază. Sunt declaraţii ale martorilor oculari; o cantitate imensă de documente”. Politicianul şi-a exprimat de asemenea speranţa că, luând în considerare dovezile disponibile, tribunalele ucrainene vor trebui să ia în considerare procesele internaţionale.

Conform lui Azarov, crearea unui guvern ucrainean în exil este fezabilă, dacă există condiţiile necesare în ţară. “Circumstanţele şi condiţiile ar trebui să fie potrivite pentru formarea guvernului în exil. Aceste condiţii trebuie să fie potrivite în primul rând în Ucraina. Când elita de guvernare, care a preluat puterea ilegal, nu mai este capabilă să îşi îndeplinească funcţiile şi când poporul cere un guvern alternativ, atunci astfel de condiţii vor apărea”, a precizat el.

În 27 decembrie 2016, tribunalul districtului Dorogomilovski din Moscova a satisfăcut o cerere depusă de fostul parlamentar ucrainean Vladimir Oleinik în privinţa recunoaşterii evenimentelor din februarie 2014 din Ucraina drept lovitură de stat. Conform deciziei, susţinerea unei lovituri de stat neconstituţionale în Ucraina de către SUA şi UE ar fi dus la o diviziune a societăţii şi la un conflict armat ulterior. Tribunalul rus a susţinut că unul dintre factorii importanţi a fost participarea organizaţiilor naţionaliste înarmate în schimbarea regimului ucrainean.

Sistemul de Justiţie al Rusiei este în totalitate subordonat politic Kremlinului.

Protestele din Piaţa Independenţei din centrul Kievului au izbucnit la sfârşitul lui 2013, când fostul preşedinte Viktor Ianukovici a refuzat brusc semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, motivând că are nevoie de examinarea acordului în detaliu. Survenită pe fondul unor dezvăluiri largi în presă privind corupţia totală a regimului Ianukovici, mişcarea a declanşat revolte în masă, cunoscute sub numele de Euromaidan. Stârnite şi menţinute de violenţa răspunsului forţelor de ordine, demonstraţiile de la Kiev au dus în cele din urmă la căderea guvernului de la Kiev în februarie 2014 şi fuga lui Ianukovici în Rusia.

În timpul protestelor din Kiev, demonstranţii au ridicat o tabără de corturi în Piaţa Independenţei, au ocupat mai multe clădiri administrative în centrul oraşului şi au creat aşa numitele “forţe de autoapărare”, care s-au ciocnit cu forţele de ordine. În perioada 18-20 februarie 2014, peste 80 de persoane au fost ucise în Kiev şi alte câteva sute au fost rănite. În plus, 20 de persoane au murit ulterior în spital.

Printre cei ucişi şi răniţi au fost şi ofiţeri ai forţelor speciale Berkut din cadrul poliţiei, care au fost acuzaţi de împuşcarea manifestanţilor.