UE prelungeşte sancţiunile împotriva Rusiei pentru rolul său în criza ucraineană

Liderii Uniunii Europene au decis să prelungească pentru încă 6 luni sancţiunile împotriva Rusiei vizând domeniile energiei, bancar şi militar din cauza implicării Moscovei în criza din Ucraina.
Soldat ucrainean în oraşul Avdiivka, Ucraina, 8 ianuarie 2016. (Getty Images)
Andrei Popescu
16.12.2016

Oficialii europeni au susţinut că decizia de joi şi procesul oficial de prelungire a sancţiunilor până la jumătatea anului următor vor intra în vigoare la începutul săptămânii viitoare.

“Apreciem decizia unanimă a UE de a prelungi sancţiunile economice împotriva Rusiei”, a susţinut într-o declaraţie preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

El a adăugat: “Sunt recunoscător pentru unitatea şi solidaritatea neabătută a liderilor europeni cu privire la restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, inclusiv Crimeea”.

Prelungirea sancţiunilor a fost decisă la doar două zile după ce preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat suportul pentru aceste măsuri împotriva Moscovei, susţinând că s-a înregistrat un progres insuficient în soluţionarea conflictului armat din Ucraina.

“Va fi necesar să prelungim din nou sancţiunile împotriva Rusiei, deşi am fi dorit să avem un progres mai bun în implementarea acestui proces”, a declarat Merkel reporterilor înainte de discuţiile cu Hollande desfăşurate marţi în Berlin.

Sancţiunile economice împotriva Moscovei au fost introduse iniţial în martie 2014, după ce peninsula ucraineană Crimeea din Marea Neagră a fost anexată ilegal de Rusia printr-un referendum nerecunoscut de Kiev sau aliaţii săi occidentali.

De atunci, UE, SUA şi alte câteva state occidentale au impus mai multe runde de sancţiuni împotriva Rusiei, pe care au acuzat-o că s-a implicat în războiul separatist izbucnit în aprilie 2014 în estul Ucrainei şi care s-a soldat până acum cu aproape 10.000 de morţi. Totuşi, Kremlinul a respins deseori aceste acuzaţii.

În septembrie 2014, guvernul din Kiev şi separatiştii pro-ruşi au semnat un acord de încetare a focului în capitala belarusă Minsk cu scopul de a soluţiona conflictul din regiunile estice ucrainene.

Cele două tabere războinice au semnat un al doilea acord de pace, numit Minsk II, în februarie 2015, sub monitorizarea Rusiei, Germaniei şi Franţei.

Dar, de atunci, ambele părţi s-au acuzat reciproc în numeroase ocazii de încălcarea condiţiilor acordului de încetare a focului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor