UBB a ieşit din topul celor mai bune 1000 universităţi din lume. Rectorul Daniel David: Nu am fost susţinuţi absolut deloc specific
România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internaţional Shanghai (ARWU) din 2023, reprezentanţii Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) precizând că instituţia de învăţământ nu a mai putut compensa singură erori şi indecizii majore în politicile academice naţionale.
De asemenea, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, a susţinut că universitatea “nu a fost susţinută absolut deloc specific pentru a se menţine în rankingul Shanghai global”, adăugând că susţinerea primită a fost, ca în cazul celorlalte universităţi, “doar pentru prezenţa în unele domenii din acest clasament”.
“Mai mult, toată filosofia finanţării, inclusiv a finanţării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susţine simultan atât intrarea mai multor universităţi româneşti în clasamente, cât şi dezvoltarea celor care sunt deja acolo. Din păcate, noi am accentuat în ţară – prin toate mijloacele de evaluare şi finanţare – doar intrarea mai multora. Ne-au lipsit programe de excelenţă cu adevărat, după modelul Franţei, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alţii din afară au crescut mai repede şi mai mult decât noi şi astfel ţara a rămas nereprezentată în clasamentul Shanghai (ARWU)”, a adăugat rectorul.
Reamintim că, în ultimii trei ani, UBB a fost singura universitate care a reprezentat România în rankingul Shanghai.
În continuare, redăm mesajul integral transmis de prof. univ. dr. Daniel David:
- Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulţi ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel naţional. Şi nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat şi numai aşa putem fi raţionali în deciziile care ar trebui luate în viitor!
- Structural:
- Noi am păstrat în ţară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universităţile tradiţionale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluţia din 1989, astăzi România avea cel puţin trei universităţi în acest ranking (pornind de la universităţile istorice din Bucureşti/Cluj-Napoca/Iaşi, dar şi din alte centre universitare deja cu tradiţie). Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică şi se citează cel mai mult. Universităţile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croaţia), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă ştiinţele universitare clasice şi medicina şi alte componente complexe de inginerie/tehnologie). Modele în care universităţile comprehensive nu au şi componentă biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internaţional.
- Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universităţi sau universităţi cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale. Franţa şi Ungaria au concentrat resurse academice şi astfel au prezenţe adecvate în clasament.
- Specific:
- UBB nu a fost susţinută absolut deloc specific pentru a se menţine în rankingul Shanghai global (a fost susţinută, la fel ca celelalte universităţi, doar pentru prezenţa în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanţării, inclusiv a finanţării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susţine simultan atât intrarea mai multor universităţi româneşti în clasamente (obiectiv corect!), cât şi dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în ţară – prin toate mijloacele de evaluare şi finanţare – doar intrarea mai multora. Ne-au lipsit programe de excelenţă cu adevărat, după modelul Franţei, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alţii din afară au crescut mai repede şi mai mult decât noi şi astfel ţara a rămas nereprezentata în clasamentul Shanghai (ARWU).
- Noi, la UBB, am luat măsuri interne importante. Astfel, am reuşit să creştem ceea ce depinde de noi – numărul publicaţiilor Web of Science – şi am rămas şi acum primii în ţară între universităţi după ultima actualizare a Essential Science Indicators (ianuarie 2013 – aprilie/iulie 2023); iar asta în condiţiile în care nici jumătate dintre cadrele academice ale UBB nu au ca rezultat ştiinţific specific domeniului lor publicaţiile Web of Science (ex. umaniştii publică cărţi/capitole). Premiile Nobel/Fields Medals şi Higly Cited Researcher nu depind însă de noi (am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu şi în acest an). Am iniţiat dezvoltarea componentei biomedicale, pentru a corecta modelul comunist, dar va dura până se vor vedea rezultatele. În principiu, aceste măsuri ne ajută în multe rankinguri majore (spre exemplu în clasamentul QS 2024 UBB are cea mai bună performanţă din ţară şi din istoria sa), dar nu şi în rankingul Shanghai (ARWU).
