"Când ţii dobânzile înalte, ce faci?" - Isărescu, Ciolacu & Co, acuzaţi că "decapitalizează economia" în mod deliberat

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (Epoch Times Romania)
Andrei Pricopie
14.01.2025

Analistul economic Radu Soviani a opinat, într-o intervenţie la postul B1 TV, că cei care sunt la butoanele puterii în România urmăresc în mod deliberat decapitalizarea economiei din România.

Jurnalistă: Rusia vrea să achiziţioneze pachetul majoritar al E.ON Energie România. Şi aici oamenii stau, mă rog, că sunt şi unii care spun aşa: să vină ruşii, nu e nicio problemă, n-avem. Dar sunt alţii care se gândesc că noi ce vom face? Vom fi la mână Rusiei?

Radu Soviani: Eu văd ştirea asta într-o altfel de cheie. De vreo trei ani, din România, a început un proces de dezinvestire. A început odată cu plecarea ExxonMobil, care a fost cea mai mare dezinvestire până la acel moment, după care a fost oarecare dezinvestire a Ford, au plecat Ford America şi au rămas Ford Turcia, şi au mai fost alte câteva procese de dezinvestire.

Eu aici mi-aş pune întrebarea: de ce vinde E.ON, în primul rând, nu? Pentru că, dacă E.ON, care este o companie cu mintea la cap şi care a făcut profit şi ştie să facă profit, vinde din România, înseamnă că este o problemă. Deci, uşor-uşor, banii încep să părăsească România când văd performanţa politică şi administrativă deficitară şi negativă! Că vor cumpăra ruşii prin unguri, că nu vor cumpăra, asta este altceva.

A plecat, dacă nu greşesc, poate greşesc, dar sper că nu greşesc, compania CEZ din România. Dacă nu greşesc, poate e o altă companie din electricitate. Şi atunci s-a făcut Ministerul Economiei, prin SAPE, prin Hidroelectrica, că vrea să cumpere. N-au putut să plătească 800 de milioane de euro. Au cumpărat nişte australieni, care australieni au vândut-o la verii lor, după aceea!

Deci statul român, care ar fi avut atunci, în mod real, posibilitatea să răscumpere o participaţie şi să o vândă în profit, pentru că puteau să facă acest lucru, au făcut loc altora. Deci opoziţia asta ca să nu cumpere ungurii sau ceva de genul ăsta, eu văd mai degrabă din gură, că, de fapt, poate că ar fi mai bine ca ungurii respectivi, dacă cumpără, să scape ceva pe jos, ca să reuşească şi ei să se adune! Adică statul român trebuie să facă o analiză: ce poate să cumpere, ce poate să răscumpere.

În primul rând, de ce pleacă ăia? Dacă pleacă pentru că nu mai e loc de investit în România, atunci să îşi pună întrebarea: dar de ce nu mai e loc de investit în România? Deci astea sunt un piculeţ aşa de discuţii în care se face multă figuraţie.

Orice an de criză, şi va fi criză în România anul acesta, categoric va fi o criză, şi începe să fie, pe măsură ce facturile se majorează, sunt şi oportunităţi, sunt şi lucruri mai puţin frumoase care se pot întâmpla. Dacă se uită în gura unora şi altora, atunci mai degrabă vor avea probleme.

Sigur că se întâmplă un proces, înclin să cred că este deliberat, deliberat de la nivel intern, da! Decapitalizarea economiei din România! Când ţii dobânzile înalte, ce faci? Decapitalizezi companiile, pentru că ele trebuie să plătească la bănci credite mai mari, profiturile le pot duce sau veniturile sau ceea ce încasează preţurile pot duce sau nu mai sus, în funcţie de puterea de cumpărare. Dar tu când ataci în acelaşi timp şi capitalul, şi profiturile companiilor, dar şi munca în acelaşi timp, asta este foarte clar că ţinteşti înrăutăţirea nivelului de trai al populaţiei.

Sigur că unii trăiesc mai bine decât merită, nu? Am dat exemplu celor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care, după două falimente, în continuare, n-au nicio problemă. După ce au tolerat furturile, prin propriile falsuri pe care le-au făcut în raport, de ceea ce trebuia să însemne o autoritate de supraveghere şi reglementare, n-au nicio treabă ca autoritate. Sigur, s-a schimbat conducerea, s-au dus pe la alţi sinecurişti, s-au dus în altă parte.

Banca Naţională vine, ca întotdeauna, şi ne dă lecţii de înţelepciune şi ţine ratele de dobândă sus şi la fiecare jumătate de procent pe care nu îl lasă în jos România mai dă 500-600 de milioane de euro în fiecare an şi, dacă nu dă 2% în jos, sunt 2-3 miliarde pe care le dă doar România ca datorie publică plus dobândă. Dar ce înseamnă asta pentru companii? Ce înseamnă asta pentru populaţie? Că, din analiza Fitch, am văzut că ei nu erau foarte, foarte siguri, ei bănuiau că 2024 ar fi anul de vârf al profitului băncilor comerciale. Apropo, în 2020 au făcut profit record. Anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, dar s-ar putea să fie şi 2025.

Deci atunci când autorităţile statului, din punctul meu de vedere, ca economist, urmăresc alte interese decât interesul general al populaţiei, şi anume creşterea pe termen lung, atunci se decapitalizează economia.

Păi, i-am văzut că asta m-a enervat când i-am auzit pe toţi că se auto-intitulau pro-europeni. Păi, domnii pro-europeni, după ce am intrat în Uniunea Europeană, următorul pas al aderării trebuia să fie aderarea la zona euro. Noi am intrat în 2007. Domnul Isărescu şi cu cine mai era Tăriceanu atunci, 2009-2010 intrăm în Uniunea Europeană, după care ajungem în 2012, după care în 2015, după care în 2018, după care în 2020. Acum suntem în 2024. E bine că aţi precizat 2029, dar, dacă ne uităm în planul bugetar structural pe termen mediu, pe care ni l-am asumat faţă de Uniunea Europeană, noi până în 2031-2032 continuăm să creştem datoria publică şi ea va rămâne peste 60% din PIB.

Dacă datoria publică este peste 60% din PIB, nu eşti în zona euro, nu eşti pro-european, stai la dobânzile cămătăreşti ale lui Isărescu, nu stai la dobânzi mult mai mici, cum sunt în Bulgaria, care va intra în zona euro, cum sunt în Croaţia, zona euro, cum sunt în Grecia. Grecii plătesc dobânzi mai mici decât noi! Şi atunci, de asta sentimentul meu este că doresc ori să vadă cât suportă populaţia dispreţul lor, ori să decapitalizeze cu bună ştiinţă, altfel nu poţi să faci chiar toate prostiile, toate deodată şi amplificate!

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor