Tudor Chirilă, indignat de cazul adolescentului mort de peritonită la Spitalul Târgu Jiu: În 6 ore, NIMENI n-a făcut NIMIC pentru a-l salva
Tudor Chirilă, unul dintre artiştii implicaţi civic, şi-a exprimat indignarea, pe pagina sa de socializare, după ce a aflat de cazul adolescentului care a murit cu zile de peritonită la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu.
"Un copil de 16 ani, ai cărui părinţi au murit într-un accident de maşină când el avea doar 3 ani, a ajuns la Spitalul din Târgu Jiu, cu dureri cumplite. Era însoţit de sora lui de 28 de ani, care-l avea în grijă. A fost diagnosticat de medicul de gardă cu peritonită, cu indicaţie de intervenţie chirurgicală de urgenţă.
Chirurgul de gardă a refuzat însă să intervină, motivând că nu are competenţe de chirurgie pediatrică. Copilul a stat în spital 6 ore, în primele 3 a fost conştient, după 3 ore a fost intubat şi după alte 3 ore a murit, aşteptând o ambulanţa care să-l ducă la un spital de copii. În toate aceste 6 ore, NIMENI nu a făcut NIMIC pentru a-l salva", a transmis Tudor Chirilă.
Artistul a distribuit postarea Oanei Gheorghiu, co-fondatoarea ONG-ului care a construit un spital din donaţii, pe acesta temă:
"Un copil de 16 ani a murit. Nu doar pentru că un medic a refuzat să-l opereze, ci pentru că un întreg sistem a eşuat. Pentru că un întreg sistem nu funcţionează cu adevărat de zeci de ani. A murit pentru că nu avea părinţi care să lupte pentru el, pentru că sora lui mai mare nu cunoştea pe nimeni, iar dacă nu cunoşti pe cineva, la spital, nu prea ai cum să fii băgat în seamă. A murit de o boală care, în zilele noastre, ar fi trebuit să fie tratabilă. Şase ore de chin într-un spital din România. Şase ore în care un copil putea fi salvat, dar nu a fost.
Un copil de 16 ani a murit cu zile. În plină campanie electorală, iar noi, ca societate, suntem anesteziaţi. Ne mulţumim cu o declaraţie goală a ministrului sănătăţii şi cu tăcerea asurzitoare a prim-ministrului. Am devenit indiferenţi la tragedii care ar trebui să ne zguduie din temelii. Dar un copil de 16 ani nu ar fi trebuit să moară. În afara medicului chirurg, în acel spital erau multe alte cadre medicale care ar fi putut lua nişte măsuri. Un spital nu ar trebui să depindă de toanele unui singur om, un sistem funcţional înseamnă mecanisme care să prevină erorile, abuzurile şi lipsa de acţiune. Dar avem noi oare un sistem funcţional? A fost managerul spitalului informat despre situaţie? A fost consultat juristul spitalului? A fost anunţată Direcţia de sănătate publică? A făcut cineva ceva? A încercat măcar? Sau pur şi simplu s-au uitat cum moare, gândindu-se cu toţii că nu au ei ce să facă?
Sistemul de sănătate este un amalgam de aranjamente: ştii pe cineva să te ajute, ai şanse. Nu ştii? Atunci poate ai noroc, poate nu. Copilul de la Târgu Jiu nu a avut nici şanse, nici noroc. A avut ghinionul să întâlnească ce-i mai rău în sistemul de sănătate: nepăsarea, dublată de lipsa de reglementări şi reguli care să intervină atunci când un cadru medical nu-şi face treaba şi care să impună responsabilitate..
Ministrul Rafila a ieşit să declare că 'el l-ar fi operat' pe acel copil. Şi cu asta, discuţia a fost închisă. Nu se simte responsabil. La fel cum zecile de miniştri care s-au perindat la conducerea sănătăţii nu se simt responsabili pentru prăpastia în care ne aflăm. Astăzi, problema sănătăţii nu mai este despre lipsa banilor sau a dotărilor, ci despre lipsa viziunii, a strategiei şi a liderilor care să îşi asume schimbarea. Haosul din legea sănătăţii, reglementările heirupiste, care apar după câte o criză nu fac decât să creeze haos în felul în care sunt gestionate spitalele. Managerii nu au uneltele cu care să facă cu adevărat management, succesul unui manager de spital depinde exclusiv de talentul, dedicarea şi curajul personal, de aceea puţine spitale sunt cu adevărat de succes.
Cât mai putem tolera această nepăsare? În 18 ani, Legea sănătăţii a fost modificată de mii de ori, devenind incoerentă şi imposibil de aplicat. Cu toate acestea, în plină campanie electorală, niciun politician nu îşi asumă reforma reală a sănătăţii. În schimb, ne promit din nou spitale. Aceleaşi promisiuni goale, aceleaşi minciuni reciclate. Şi noi, ca societate, am devenit atât de obişnuiţi cu răul, încât nici măcar moartea unui copil nu ne mai face să-i tragem de mânecă pe cei care conduc această ţară.
În iulie 2023, o femeie a născut pe trotuarul din faţa spitalului din Urziceni, pe motiv că acolo nu există medic ginecolog.
În august 2023, o tânără de 25 de ani, însărcinată, a murit la maternitatea din Botoşani după ore de chin, în care nu i-a acordat nimeni atenţi. A murit strigând 'Nu am aer'.
La începutul acestei luni, o femeie a murit pe trotuarul din faţa spitalului din Slatina, de unde tocmai fusese trimisă acasă, fără a-i fi fost descoperit infarctul miocardic pe care-l suferise. Deocamdată este despre alţii, mâine poate fi despre oricare dintre noi. Tragediile de acest fel nu trebuie să devină norma. Schimbarea este posibilă. Reforma sănătăţii trebuie să fie prioritatea noastră, nu doar o promisiune electorală. Fiecare viaţă contează. Iar moartea acestui copil ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toţi."
