Politolog anticipează "cea mai bună prezenţă din 2008 încoace" la parlamentare. Cine ar putea profita?
Politologul Cristian Pîrvulescu a apreciat, într-un interviu acordat Agerpres, că este foarte probabil ca prezenţa la vot la alegerile legislative să rămână destul de mare datorită plasării alegerilor parlamentare între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale.
"Acest tip de calendar electoral este neobişnuit, iar alegerea sa nu pare deloc întâmplătoare. În primul rând datorită contagiunii şi amplificării intenţiei de vot pentru anumiţi candidaţi şi partide de la primul tur al alegerilor prezidenţiale către celelalte două tururi. Căci, de fapt, vom avea alegeri în trei tururi de scrutin. În orice caz, prezenţa la urne anul acesta, ca şi în 2019, a fost bună şi la alegerile locale şi europene. De data aceasta, alegerile parlamentare vor avea probabil o prezenţă mai bună decât în orice alte alegeri din 2008 încoace. În 2020, prezenţa la scrutinul parlamentar din decembrie, în condiţiile unui al treilea val de COVID-19, a fost de 32%, acum ar putea fi între 50% şi 60%", a declarat Cristian Pîrvulescu.
Analistul a opinat că marea problema este intercalarea alegerilor parlamentare între cele două tururi de prezidenţiale, care va induce un efect pervers şi va premia partidele ai căror lideri vor intra în turul al doilea.
"De obicei se prezintă cu prioritate la vot categoriile sociale şi de vârstă care sunt cele mai dependente de sistemul de recompense pus în practică de partidele sistem PNL-PSD, dar cum, anul acesta, oferta electorală a candidaţilor este cam săracă, cauzele participării la urne ar trebui căutate pe reţele sociale, acolo unde teoriile conspiraţiei şi ştirile contrafăcute pot mobiliza sau demobiliza electoratul. În 2020, a fost un accident - PNL neputând să-şi mobilizeze electoratul, mult mai atent la restricţiile COVID-19 decât cel al PSD şi AUR. Acum, însă, alegerile prezidenţiale vor crea o oarecare emulaţie datorită contagiunii şi este foarte probabil că prezenţa la vot să fie mai mare nu doar pentru pensionari şi populaţia din mediul rural şi oraşele mici şi mijlocii, ci şi pentru celelalte categorii sociale şi de vârstă. Deja campaniile negative, care au afectat cota candidaţilor şi partidelor în această perioadă, se succed una după alta, iar atacurile la persoană sunt devastatoare, ceea ce implică o creştere a emotivităţii electorale. Or, aceasta este un factor determinant în decizia de a participa sau nu la vot.
Aşa-numitul "vot de protest" a fost de la început, din mai 1990, un factor important de participare electorală. Şi aşa va fi şi anul acesta.
"Dar motivaţia participării la vot diferă în funcţie de variabile, precum nivelul de educaţie, venitul, mediul de locuire sau gen. Şi cum oferta electorală a candidaţilor este cam săracă, cauzele participării electorale trebuie căutate în altă parte. De exemplu, pe reţele sociale, acolo unde teoriile conspiraţiei şi ştirile contrafăcute pot mobiliza sau demobiliza electoratul. Prezenţa mai mare la vot va favoriza, ca de fiecare dată, votul de protest şi de opinie care scapă controlului partidelor-sistem. După modificarea constituţională din 2003, partidele-sistem din România au mizat pe o prezenţă mai mică la vot, care le permitea să-şi mobilizeze electoratul captiv şi neutraliza electoratul de opinie şi votul de protest. Şi în aceste alegeri prezenţa mai mare la vot va favoriza, aşa s-a întâmplat de fiecare dată, votul de protest şi de opinie care scapă controlului partidelor politice sistem", a precizat Cristian Pîrvulescu.
Potrivit analistului, prezenţa candidaţilor şi a partidelor de extremă dreaptă modifică însă în mod categoric comportamentul electoral. Aşa că prezenţa mai mare la urne nu va fi un impediment pentru unele dintre partidele care participă la guvernare. Şi asta din cauza calendarului electoral şi a plasării alegerilor parlamentare între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale.
"Să ne întoarcem deci la situaţia de la alegerile prezidenţiale din 2000 şi 2004. O ipoteză este aceea că partidele ai căror lideri se vor califica în turul al doilea vor primi un premiu - între 5 şi 10% voturi mai mult în raport cu ceea ce estimează sondajele înainte de primul tur. În orice caz, personalizarea alegerilor de la primul tur va fi un factor determinat de prezenţa la alegerile parlamentare, care vor fi astfel contaminate de efectul personalizării alegerilor prezidenţiale", a menţionat Cristian Pîrvulescu.
Prezenţa scăzută la vot favorizează, în viziunea politologului, "partidele-sistem" care dispun de infrastructură locală puternică formată, dar efectul de contagiune al alegerilor prezidenţiale asupra alegerilor parlamentare ar putea fi un factor care să stimuleze grupările şi discursul antisistem, aşa cum s-a întâmplat la alegerile din 2000 sau 2004.
