TTIP, salvare a Occidentului, sau trotil? Dezbatere pe tema tratatului UE - SUA (Video)

Controversatul Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii dintre UE şi SUA (TTIP) a fost dezbătut, miercuri, la Bucureşti, în cadrul unui eveniment la care organizatorul, fundaţia Friedrich Ebert Stiftung, a reuşit să reunească atât susţinători cât şi opozanţi ai acestui acord comercial, pe cât de dorit de corporaţii, pe atât de criticat de societatea civilă.

Dezbaterea a avut ca punct central o prezentare susţinută de Pia Eberhardt, Researcher & Campaigner în cadrul Corporate Europe Observatory, din Bruxelles. Alături de Pia Eberhardt, au dat explicaţii pe tema TTIP europarlamentarul Sorin Moisă şi Lavinia Andrei, preşedinte al ONG-ului Terra Mileniul III şi unul dintre coordonatorii campaniei STOP TTIP în România.

Reamintim că dezbaterile au loc în contextul în care, recent, Parlamentul European a aprobat recomandările către negociatorii Comisiei Europene pentru TTIP, în baza cărora, în intervalul 19-23 octombrie, UE şi Statele Unite vor demara, la Miami, cea de-a 11 rundă de negocieri pe marginea acordului.

Mai merită menţionat că pe măsură ce negocierile avansează, opoziţia faţă de acest tratat creşte. În jur de 3.000.000 de persoane au semnat o Iniţiativă Cetăţenească Europeană, prin care cer stoparea negocierii TTIP şi CETA (tratatul UE - Canada), rămâne însă de văzut în ce măsură vocile cetăţenilor vor fi luate în considerare de CE.

De ce din ce în ce mai mulţi oameni se opun TTIP?

În prezentarea sa menită să răspundă acestei întrebări, Pia Eberhardt a reamintit că nu doar cetăţenii se opun TTIP ci şi autorităţi locale sau IMM-uri. Astfel, în ţări precum Germania, Austria şi Spania, un numar destul de mare de autorităţi locale şi regionale au declarat zone libere de TTIP sau CETA (tratatul similar UE - Canada) iar campania "Spuneţi NU TTIP" iniţiată de IMM-uri din Germania şi Austria a strâns aproape 100.000 de suporteri din prima săptămâna de la lansare.

Principalele motive pentru care cetăţeni, ONG-uri, IMM-uri se opun tratatului sunt secretomania care a înconjurat negocierile, temerea că TTIP, cel puţin în forma sa actuală, va submina democraţiile naţionale şi faptul că tratatul ameninţă reglementările existente şi cele viitoare privind protecţia consumatorilor şi a forţei de muncă.

"Negocierile sunt secrete şi doar guvernele şi parlamentarii pot accesa documentele, în camere de lectură cu acces restricţionat", a arătat Pia Eberhardt, explicând că cea mai importantă informaţie, respectiv draftul textului TTIP, care, odată adoptat, va influenţa viaţa a sute de milioane de persoane, nu va fi făcută publică până la finele negocierilor.

Acest draft poate fi văzut doar de anumiţi oameni din guverne şi parlamente, însă doar în camere private de lectură. "În unele ţări nici nu sunt deschise astfel de camere ci trebuie să mergi la Ambasada SUA, vii cu un pix, să-ţi iei notiţe, nu poţi fotografia şi vei semna la ambasadă că nu ai voie să vorbeşti despre textul studiat. TTIP va deveni lege şi totuşi nu-l putem studia!", a declarat Pia Eberhardt, atrăgând atenţia că atât europenii cât şi americanii se vor trezi cu un tratat de mii de pagini, la care cetăţenii şi experţii nu au avut acces.

Pia Eberhardt a mai scos în evidenţă faptul că negocierile UE - SUA nu numai că sunt înconjurate de secretomanie ci şi puternic influenţate de corporaţii care se luptă pentru profit. Din 597 de întâlniri pe care le-a avut Comisia Europeană, în spatele uşilor închise, în jur de 88% din aceste consultări au fost cu grupuri de lobby şi doar 9% cu reprezentanţi ai ONG-urilor, organizaţii sindicale etc.

TTIP ameninţă democraţiile

"Cea mai mare temere a mea se leagă de ceea ce va reprezenta TIIP pentru democraţie", a declarat Pia Eberhardt, reamintind că TTIP propune mecanisme şi instituţii care vor funcţiona în toate domeniile, inclusiv în domenii care nu sunt incluse în tratat.

"TTIP este o ameninţare pentru democraţii, ajută corporaţiile să eludeze reglementările care le displac", a adăugat vorbitoarea. Practic, corporaţiile vor putea da în judecată UE şi statele pe teritoriul cărora acţionează, dacă acestea dau legi sau întreprind demersuri care le afectează profitul. Investitorii străini pot sări peste tribunalele naţionale şi să se adreseze unor curţi internaţionale de arbitraj, ceea ce practic va crea un sistem de justiţie paralel, ce va pune în antinomie legislaţiile naţionale şi legislaţia UE cu reglementările din TTIP.

"Un guvern dacă vrea să interzică o substanţă chimică poate fi dat în judecată", a avertizat Pia Eberhardt.

Mai mult, TIIP poate bloca iniţiative legilative încă din faşă. "Un sistem pe care îl propune tratatul este cel de avertizare timpurie. Adică, atunci când una din părţi reglementează va trebui să-i comunice partenerului (UE reglementează, transmite acest lucru printr-un raport SUA iar SUA poate exprima obiecţii.)

Pia Eberhardt a dat şi câte exemple concrete de efecte pe care le poate produce TTIP şi CETA. Unul din cele mai celebre este procesul intentat de Philip Morris Uruguayului, ţară ce a decis să crească suprafaţa avertismentelor de sănătate anti-fumat de pe pachete.

Alte două cazuri sunt trăite sau urmează să fie trăite de România pe pielea sa, respectiv cazul fraţilor Micula, care au cerut statului român despăgubiri de 259 de milioane de dolari şi cazul Gabriel Resources, care pretinde la o curte de arbitraj internaţional despăgubiri de miliarde de dolari pe motiv că a fost împiedicată să extragă aur din Apuseni.

Nu în ultimul rând, TTIP ameninţă reglementările existente şi cele viitoare privind protecţia consumatorilor şi a forţei de muncă.

Potrivit Piei Eberhardt, din ultimul raport al negociatorului SUA pentru TTIP reiese că au fost identificate o serie de "bariere" în comerţul cu UE, acestea privind substanţele chimice, directiva privind energia şi energia din resurse regenerabile, etichetarea alimentelor, siguranţa alimentelor.

Aceste "bariere" vor trebui eliminate ceea ce, pe scurt, ar putea duce la adoptarea standardului cel mai scăzut şi UE s-ar putea vedea plină de organisme modificate genetic, produse cu subtanţe chimice până acum interzise sau pui clorinaţi.

Argumente pro-TTIP

În favoarea adoptării TTIIP a vorbit europarlamentarul Sorin Moisă care a descris acest tratat ca un ax necesar unui Occident aflat "într-un fenomen de contracţie economică" şi concurat de o Chină tot mai competitivă tehnologic precum şi de ţări precum Vietnam, cu produse ieftine şi în căutare de pieţe noi.

În condiţiile în care un studiu comandat chiar de Comisia Europeană arată că TTIP-ul, prezentat cândva ca aducător de prosperitate, va produce, la nivel de UE, până în 2027, o creştere economică de doar 0,4 - 0,5% iar România este la coada clasamentului ţărilor care vor beneficia de tratat, cu 0,25% creştere a PIB-ului, iar alte studii prezintă concluzii chiar mai pesimiste, Moisă a susţinut că lucrurile trebuie privite contextual.

Astfel, dacă pentru România 0,5% creştere economică nu pare prea mult, pentru economii precum cea a Germaniei sau Franţei, 0,5% este o creştere semnificativă. În plus, şi în România pot apărea invenţii grozave, produse noi care vor putea fi exportate, şi atunci TTIP se va dovedi foarte util ţării.

"Dacă TTIP nu se încheie, credinţa mea este că avem o problemă pe termen lung, fundamentală, noi occidentul, de supravieţuire economică, în raport cu restul lumii. Occidentul e într-un fenomen de contracţie economică. Suntem împinşi înapoi de restul lumii care devine tot mai competitivă şi sofisticată, nu la modul că produce mai mult PIB China. Din punct de vedere tehnologic, nu mai avem monopolul concurenţei, monopolul marilor infrastructuri, celor mai bune politehnici, suntem ajunşi de restul lumii şi TTIP este până la urmă un ax ce ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi decât restul lumii", a explicat Moisă.

"E atâta lăcomie, foame, sălbăticie chiar, luaţi-o ca metaforă, în dorinţa altor societăţi de a ne ajunge din urmă, ne vor prânzul unii dintre ei, în sensul decent, de competiţie economică, dacă nu suntem pregătiţi pentru asta, o să avem o problemă de supravieţuire", a adăugat europarlamentarul.

Dezbatere cu ... năbădăi

Argumentele pro TTIP au fost primite cu numeroase obiecţii şi dezbateri de participanţii la dezbateri. Lavinia Andrei, preşedintele Terra Mileniul III a explicat că atâta vreme cât ţările UE au reglementări comune şi o legislaţie performantă, existenţa unor curţi de arbitraj nu este necesară. Cât despre ale cui interese le apără TTIP şi prosperitatea pe care o va aduce, dna Andrei a reamintit că, deşi se susţine, de exemplu, că odată cu semnarea tratatului, vom importa produse energetice ieftine, în fapt, lucrurile stau puţin diferit iar realitatea de pe hârtie nu arată ca cea de zi cu zi.

"În 2008, când barilul de petrol era 147 de USD, preţul motorinei era de 3,77 de lei, în 2015, barilul costă 40 de dolari, iar preţul motorinei e de 5,6 lei", a arătat Lavinia Andrei.

"Aţi evocat îngrijorarea cu ţările care ne suflă rece în spate, noi alergăm şi ei ne prind, cu toţii citim China aici. Permiteţi-mi să vă aduc aminte că există un articol 63 în Tratatul de funcţionare a UE şi care prevede libera circulaţie a capitalului, atât între ţările UE cât şi între terţi, ceea ce înseamnă că orice corporaţie europeană, atunci când are poftă se poate delocaliza, unde? În China. Şi dacă vă uitaţi la istoria economică a UE şi a Chinei veţi obseva că nu e chiar o coincidenţă că ridicarea economică a Chinei a început după aceste relocări, adică după Maastricht şi după Marrakech", i s-a adresat istoricul Adrian Dumitru lui Sorin Moisă.

La rândul său, liderul sindical Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, a amintit că europarlamentarii care reprezintă interesele României nu s-au consultat cu marile blocuri sindicale.

"Nu îmi amintesc ca vreun europarlamentar să ne fi cerut mandatul în mod expres referitor la tratat, cum nu îmi amintesc ca vreun parlamentar să fi cerut vreun mandat ca să îşi dea pensii speciale", şi-a exprimat Hossu nemulţumirea faţă de faptul că sindicatele nu au fost consultate.

"Se pleacă de pe poziţii complet diferite pe cel puţin două planuri majore. Integralitatea statelor europene au semnat convenţia de la Kyoto, SUA nu", a mai explicat liderul sindical, arătând că tratatul de la Kyoto se reflectă nu doar asupra mediului ci şi asupra economiei, mai exact asupra competitivităţii. Avem cota de bioxid de carbon, SUA nu. Multe sectoare vor fi afectate în competitivitate, ca să fii competitiv trebuie să fii pe acelaşi palier de start. Al doilea lucru, pe piaţa muncii... este inadmisibil ca pe domeniul pieţii muncii startul să fie diferenţiat. UE a ratificat 8 convenţii fundamentale în acest domeniu, SUA doar 2."

Prezentă de asemenea în sală, Gabriela Creţu, raportor pentru TTIP în Parlament, a explicat că România încearcă să facă acest tratat dar nu ştie de ce, nici măcar la nivel înalt în ministere:

"Nu există vreun studiu făcut de stat care să arate ce putem vinde în SUA şi ce poate vinde SUA la noi". Producătorii români exportă, în proporţie de 70% în UE, nu în SUA şi nu exista un studiu care să arate ce cotă din această piaţă se va pierde odată cu TTIP, a adăugat Creţu.

Nu avem niciun studiu care să arate ce piedici există în dezvoltarea comerţului, ce modificări ar trebui făcute în cadrul acestor tratate care să ne ducă la o creştere a volumului relaţiilor. Discutăm lucruri serioase, dar să nu uităm că orice piaţă liberă duce la o creştere a inegalităţilor, ceea ce va duce la o creştere a euroscepticismului, ceea ce va dărâma UE.