Liderul chinez, întâmpinat la ONU de protestatari. Regimul comunist somat să înceteze crimele

În discursul său la Adunarea Generală a ONU din 28 septembrie, Xi Jinping, liderul Partidului Comunist Chinez (PCC), a afirmat că lumea de astăzi mai are încă mult de făcut în sectorul drepturilor omului.

“Dezvoltarea paşnică, egalitatea, justiţia, democraţia şi libertatea sunt valori comune ale omenirii şi obiective nobile ale Naţiunilor Unite”, a declarat Xi delegaţilor. “Totuşi, aceste obiective sunt departe de a fi obţinute şi trebuie făcute demersuri pentru a fi atinse.”

Sutele de manifestanţi adunaţi în faţa sediului ONU ar putea fi de acord cu acest lucru, dar ei nu vor gândi în niciun moment că regimul chinez actual va pune în aplicare aceste valori, în ciuda faptului că au fost rostite cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a creării Naţiunilor Unite.

Mai multe grupuri care susţin democraţia în China, membri ai comunităţii tibetane locale şi practicanţi ai disciplinei spirituale Falun Gong, s-au adunat în faţa sediului ONU sau în apropierea istoricului hotel Waldorf Astoria, unde este cazată delegaţia chineză, pentru a transmite mesajele liderului chinez Xi.

Purtând tricouri galbene sau jachete de culoare albastră, practicanţii Falun Gong au afişat bannere pe care erau scrise mesaje privind încetarea persecutării practicii lor în China. De asemenea, ei au cerut ca fostul lider PCC Jiang Zemin să fie adus în faţa justiţiei.

De la începerea persecuţiei în 1999, sute de mii de practicanţi Falun Gong au fost arestaţi şi închişi în lagăre de muncă forţată, unde au fost torturaţi fizic şi psihic. În plus, un număr impresionant de mare de practicanţi au fost ucişi pentru organele lor, în cadrul unei industrii a transplanturilor de organe susţinute de statul chinez. Potrivit raportului Organizaţiei Mondiale de Investigare a Persecuţiei Falun Gong, numărul victimelor se ridica la peste 2 milioane de persoane.

În august, Ann Sun, o asistentă medicală din New Jersey, a trimis prin email o plângere penală celor mai înalte organisme judiciare din China, acuzându-l de crime împotriva umanităţii pe Jiang Zemin, fostul lider comunist care a ordonat lansarea persecuţiei asupra Falun Gong în iulie 1999. Ea s-a alăturat altor 180.000 de oameni ce au trimis plângeri similare în ultimele câteva luni.

Prezenţi la toate vizitele delegaţiilor chineze în străinătate au fost şi membri ai asociaţiilor chineze locale, care au afişat steaguri chineze şi pancarte prin care au calomniat Falun Gong. Fiind întrebaţi ce fac acolo, aceşti aşa zişii manifestanţi, care au refuzat să se identifice, au declarat că se aflau acolo doar pentru a-l întâmpina pe Xi Jinping.

Anterior, într-o scenă din Seattle, zeci de susţinători ai liderului comunist şi-au amplasat steagurile roşii chiar în faţa unui grup de manifestanţi Falun Gong paşnici, sperând că aceştia nu vor fi văzuţi de coloana oficială a delegaţiei chineze care trebuia să treacă pe lângă zona de protest.

Peste 10 grupuri pro-democraţie l-au urmat pe liderul chinez în oraşele în care s-a oprit în prima sa vizită de stat în SUA – Seattle în 22 septembrie, Washington D.C. în 24 septembrie şi în cele din urmă New York pe 25 septembrie – pentru a protesta împotriva abuzurilor comise de regimul comunist chinez împotriva propriului popor.

Aceste grupuri doresc ca drepturile umane fundamentale şi dezvoltarea democraţiei în China să ţină pasul cu progresul economic al ţării. “În această privinţă, Xi nu reprezintă cetăţenii chinezi şi China”, a declarat Wang Juntao, un dizident proeminent şi expert pe problemele PCC.

În plus, organizaţiile pro-democraţie doresc să vorbească în numele cetăţenilor marginalizaţi, sărăciţi şi persecutaţi din China, a declarat Wang. În aceste categorii sunt incluşi cei ale căror pământuri au fost confiscate pe nedrept de către autorităţile chineze, ecologişti şi cei îngrijoraţi de siguranţa alimentară, creştini, practicanţii Falun Gong, tibetani, jurnalişti şi avocaţi de drepturile omului care au fost arestaţi pentru că au apărat aceste grupuri.

“Aceste solicitări ar trebui să fie auzite tare şi clar în China dar, din moment ce acest lucru este imposibil, le exprimăm aici”, a declarat Wang.

Un moment crucial pentru Tibet

“Cât timp va exista cel puţin o persoană care nu este liberă în Tibet, atunci întreaga lume nu este liberă”, a declarat Wang, citând un manifestant care a luat cuvântul pentru a discuta despre promovarea democraţiei chineze.

Lângă Wang s-au aflat şi manifestanţi tibetani din New York şi New Jersey, fluturând fostul steag naţional al Tibetului, folosit înainte de anexarea oficială a teritoriului de către China continentală în 1959.

Sonam Gyatso, preşedintele organizaţiei nonprofit Tibetan Community of New York & New Jersey, a declarat că tibetanii cer ca Xi Jinping să discute cu liderul spiritual tibetan Dalai Lama despre abuzurile comise împotriva drepturilor tibetanilor. De asemenea, tibetanii doresc să se guverneze singuri, urmând modelul Hong Kong-ului.

“Oamenii se sufocă în Tibet sub controlul strict al guvernului chinez”, a declarat Gyatso. În semn de protest faţă de abuzurile regimului chinez în Tibet – religia budistă este suprimată, mediul natural este distrus şi copiii tibetani sunt obligaţi să participe în şcoli la cursuri de îndoctrinare forţată – peste o sută de tibetani şi-au dat foc în Tibet şi în China.

Un altfel de protest

Practicanţii Falun Gong au fost, de asemenea, prezenţi la protestul ce a avut loc în apropierea sediului ONU, pentru a denunţa crimele Partidului Comunist. Ei au făcut exerciţii lente, au difuzat o muzică plăcută sau au stat nemişcaţi şi liniştiţi cu bannerele lor, în timp ce alte grupuri care protestau împotriva regimului chinez sau a altor guverne şi regimuri autoritare se manifestau scandând şi fluierând.

“Îmi place mult protestul celor de la Falun Gong”, a declarat Hiam Alshinnawi, o profesoară din Atlanta, Georgia, care a observat grupul făcându-şi exerciţiile în picioare. “Este foarte paşnic.”

“Dacă spuneţi adevărul, vă vor ucide”, a continuat ea, făcând referire la campania regimului chinez de persecutare a Falun Gong. “Este foarte, foarte trist.”