Transparency Internaţional: Corupţia persistă în sistemul naţional de integritate a Moldovei

Transparency Internaţional: Corupţia persistă în sistemul naţional de integritate a Moldovei: încrederea publicului în organizarea unor alegeri libere şi corecte este destul de joasă; la selectarea şi numirea membrilor Curţii de Conturi se pune accentul pe criteriul politic şi nu pe integritate şi profesionalism, existând un risc înalt al influenţei politice asupra instituţiei; lipsa transparenţei decizionale a Parlamentului, precum şi numirea în funcţie a unor angajaţi după criterii politice, lovesc dur în imaginea Legislativului. În consecinţă, puterea legislativă a pierdut credibilitatea în faţa poporului, având imaginea unei instituţii afectate de corupţie.

Potrivit unui studiu ce a avut loc în cadrul proiectului „Naţional Integrity System Assessments în European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic, vineri, 10 ianuarie 2014, Transparency Internaţional Moldova a prezentat rezultatele evaluării a trei instituţii ale Sistemului Naţional de Integritate: Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi şi Parlamentul.

Instituţiile au fost evaluate după trei variabile, esenţiale pentru abilitatea de prevenire a corupţiei: capacitatea (în termeni de resurse şi statut juridic), guvernarea internă (cu accent pe transparenţa, responsabilitatea şi integritatea instituţiei ) şi rolul în sistemul anticorupţie.

Deşi Comisia Electorală Centrală (CEC) a fost apreciată ca fiind transparentă, receptivă în contactele cu ONG-urile, capabilă să reacţioneze prompt la critică şi să întreprindă operativ măsuri de remediere a neregulilor semnalate, totuşi, încrederea publicului în organizarea unor alegeri libere şi corecte este destul de joasă.

Astfel au fost evidenţiate un şir de probleme, printre care evidenţiem: vulnerabilitatea CEC faţă de influenţa politică; capacitatea slabă de a preveni fraudele electorale; dotarea tehnico-materială insuficientă a birourilor electorale din teritoriu; lipsa mecanismului de control al executării hotărârilor CEC privind soluţionarea contestaţiilor, lacuna în prevederile despre depunerea, acceptarea, administrarea şi aprecierea probelor, etc.

Potrivit studiului, la selectarea şi numirea membrilor Curţii de Conturi se pune accentul pe criteriul politic şi nu pe integritate şi profesionalism, existând un risc înalt al influenţei politice asupra instituţiei. Totodată nu se efectuează verificarea prealabilă a candidaţilor la funcţia de membru al Curţii, există cazuri de nerespectare a normelor etice şi restricţiilor de postangajare, etc.

Astfel, Ianina Spinei, expert la Transparency Internaţional Moldova a declarat că "Au fost multe temeri, multe semne de întrebare referitor la candidaturile unor membri ai CC, faptul că ei nu întrunesc criteriile: studii superioare, financiare, economice ori juridice, nu au 10 ani de experienţă. Reprezentanţii instituţiilor publice auditate consideră că nivelul de profesionalism şi de obiectivitate a auditorilor CC a scăzut".

Cu privire la Legislativ, concluzia Transparency Internaţional Moldova este că cea mai mare provocare pentru acesta este să-şi sporească credibilitatea. De asemenea, au fost evidenţiate probleme legate de: ignorarea flagrantă şi repetată, de către Parlament, a exigenţelor procedurii legislative; reglementări insuficiente în partea ce ţine de transparenţa decizională a Parlamentului, precum şi punerea selectivă în aplicare a normelor existente în acest sens; reglementări insuficiente care ar asigura integritatea individuală a membrilor, etc.

În cadrul unei conferinţe de presă, expertul Mariana Kalughin, a menţionat, că cel mai obscur organ al Parlamentului este Biroul permanent, care nu face publice deciziile sale şi nici agenda de lucru.

Imaginea Parlamentului are de suferit şi din cauza mai multor probleme legate de ignorarea flagrantă şi repetată a exigenţelor procedurii legislative. Deşi există un regulament al Parlamentului, deputaţii încalcă în mod flagrant prevederile acestuia.

Lilia Carasciuc, Director Executiv Al Transparency Internaţional Moldova a declarat că "Parlamentarii nu veghează asupra integrităţii individuale şi ale colegilor. Azi, chiar dacă printre deputaţi există o persoană condamnată pentru infracţiune de corupţie în alt stat, Parlamentul nu a reacţionat la acest lucru".

Pentru a redresa situaţia existentă în cadrul celor trei instituţii cercetate, Transparency Internaţional Moldova a recomandat un şir de propuneri şi modificarea cadrului legal existent.

Precizăm că scopul evaluării efectuate a constat în identificarea punctelor slabe din cadrul legal şi practica funcţionării instituţiilor Sistemului Naţional de Integritate şi formularea propunerilor de consolidare a acestui sistem în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii corupţiei.

Proiectul „Naţional Integrity System Assessments în European Neighbourhood East Region” este susţinut financiar de către Comisia Europeană şi presupune evaluarea a 13 instituţii ale Sistemului Naţional de Integritate.