Corupţia în China în timpul lui Xi Jinping

Noul şef al Partidul Xi Jinping (dreapta) şi liderul dinaintea lui, Hu Jintao. Dupa cel de-al XVIII-lea Congres din ultimul an, echipa Hu-Xi şi-a desemnat oamenii de încredere în poziţii cheie în Comitetul Central al Partidului, Comisia Militară Centrală, Consiliul de Stat şi în comitetele provinciale, lăsând facţiunii precedentului şef al Partidului Jiang Zemin doar o mică majoritate în Comitetul Permanent al Biroului Politic. (Getty Images)
Mioara Stoica
20.07.2013

Arestările de activişti şi avocaţi, care în ultimele luni au cerut o mai mare transparenţă şi publicarea declaraţiilor de avere ale înalţilor funcţionari ai Partidului Comunist Chinez au ridicat mai multe întrebări cu privire la amploarea reală a promisiunilor făcute de Xi Jinping când a dobândit funcţia de secretar general al Partidului.

Valul de arestări a atras atenţia organizaţiilor non-guvernamentale, cum ar fi Human Rights Watch, care se întreabă de ce eforturile preşedintelui chinez de a aresta activiştii anti-corupţie sunt atât de intense când aceştia "cer guvernului să meargă mai departe şi să treacă urgent o lege prin care se cere oficialilor guvernamentali de a-şi publica averile".

Într-o scrisoare deschisă, pe 25 mai, semnată de zece activişti, inclusiv de Xu Zhiyong şi avocatul lui Liu Weiguo, amândoi arestaţi ultimele câteva ore - petiţionarii cer guvernului ca lupta împotriva corupţiei să fie mai intensă. "Deşi guvernul chinez a vorbit despre lupta împotriva corupţiei în fiecare an şi are mulţi oficiali corupţi pedepsiţi, scriu semnatarii - corupţia este în creştere exponenţială. Toată lumea recunoaşte că fenomenul corupţiei este un cancer malign al Chinei contemporane. Rădăcina problemei este lipsa unui sistem capabil să-l controleze. Publicarea averilor personale ale oficialilor este un mecanism eficient şi 137 de ţări din întreaga lume au implementat astfel de politici".

Xi Jinping promisese să combată corupţia la toate nivelurile. Atât împotriva "tigrilor" cât şi împotriva "muştelor" folosind propriile sale cuvinte. Deturnarea de fonduri şi comportamentul necinstit ar fi trebuit să fie îndreptate împotriva oficialilor de rang înalt corupţi, la cele mai înalte niveluri ale oficialilor locali care împiedică cetăţenii să îşi dezvolte activităţile lor de afaceri.

Dar până în prezent, preşedintele chinez a dus lupta numai împotriva capriciilor politice şi, mai recent, a atacat companiile farmaceutice străine care operează în China, cu Glaxo Smith Kline pe prima linie - fiind arestaţi în ultimele zile patru manageri. Ştirea care a apărut pe 18 iulie este că birourile companiei farmaceutice belgiene, UCB, au fost vizitate de către funcţionari ai Administraţiei de Stat pentru Industrie şi Comerţ, responsabili să facă verificări tehnice.

Pe plan intern, procesul-fulger care l-a condamnat pe Liu Zhijun a fost punctul culminant al luptei împotriva "tigrilor". Severitatea pedepsei, pedeapsa cu moartea suspendată (echivalent la închisoare pe viaţă) a fost salutată ca o „mare victorie” a noii conduceri şi a sistemului judiciar chinez, în presa oficială. "Sentinţa - a scris Cotidianul Poporului (un ziar controlat de stat) la câteva ore după verdictul-show al tribunalului - arată pe de o parte, că sistemul judiciar şi liderii partidului lovesc atât" tigrii "cât şi "muştele" în „eforturile” lor împotriva corupţie, iar pe de altă parte demonstrează că toţi sunt egali în faţa legii (n.r. sic!)".

Dacă Liu Zhijun este un "tigru" al corupţiei chineze, atunci avem de aface cu o invazie de "muşte" în cadrul Partidului.

Grupul Transparency Internaţional, care publică anual clasamentul privind starea de corupţie în diferite ţări ale lumii, n-a putut numi China în Barometrul Global al Corupţiei în acest an, deoarece multe din întrebările adresate societăţilor care au fost abordate au rămas fără răspuns.

În ultimele zile au circulat pe Weibo preţurile tarifare ale funcţionarilor corupţi. Preţurile erau chiar foarte cunoscute de toţi: de la o mie la trei mii de yuani, nu în bani, ci în carduri-cadou, foarte populare în China.

Pentru a deschide un punct de vânzare pentru produsele „halal” de exemplu este nevoie de două mii de yuani pentru oficialii de la Afacerile Religioase. Alte două mii de yuani dacă ai nevoie urgentă să-l vezi pe primar.

Fiabilitatea listei nu a fost confirmată oficial, dar mulţi au găsit-o plauzibilă. Într-adevăr "Cifrele sunt destul de corecte - a scris un utilizator care se pare că are cunoştinţe vaste despre asta - sumele pe care le dau sunt de obicei acestea şi, în general, oficialii fac treaba bine".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor