Experţi: Reforma Centrului Naţional Anticorupţie nu a avut efectele scontate
alte articole
"Reforma Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) nu a avut efectele scontate şi nici pe departe nu a îndreptăţit aşteptările cetăţenilor", consideră experţii. Potrivit "Infotag", directorul executiv al Transparency International, Lilia Caraşciuc, a menţionat că pe parcursul acestui an cetăţenii s-au aşteptat în special la o detaşare a activităţii CNA de domeniul politic şi concentrarea acestuia pe combaterea corupţiei la toate nivelurile.
"Iniţial, într-adevăr s-a observat un avânt în domeniul luptei cu corupţia, după care la începutul anului curent odată cu criza politică am văzut că este mai mult o bătălie politică decât o luptă cu corupţia. Lupta politică a declanşat o vânătoare de dosare politice, iar instituţia continuă să fie profund politizată. După alegerea noului Guvern s-au liniştit spiritele, dar s-a liniştit şi procesul de combatere a corupţiei, cu atât mai mult acum în preajma summit-ului de la Vilnius când nu se doreşte compromiterea parcursului european al RM", a menţionat Lilia Caraşciuc.
Sursa citată a menţionat că Transparency International a pledat întotdeauna pentru ca organele de drept să fie depolitizate şi să se concentreze pe combaterea corupţiei.
"Acest lucru nu s-a întâmplat şi este regretabil. Aşteptările au fost mari, însă succesele minime", a spus directorul instituţiei, precizând că pentru o luptă eficientă cu corupţia este necesară voinţă politică şi o colaborare strânsă între cele trei ramuri ale puterii de stat.
Directorul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan, a menţionat că dacă iniţial exista o idee clară privind reforma instituţiei şi se cunoştea direcţia în care se mişcă lucrurile, ulterior, odată cu criza politică de la începutul anului curent a avut loc o antireformă.
"Ca rezultat, am ajuns acolo de unde am pornit - avem dosare în privinţa medicilor, profesorilor, avocaţilor, nu însă şi dosare unde este corupţia mare. Or, cetăţenii anume asta şi aşteptau - dosare de rezonanţă. Pentru combaterea corupţiei este nevoie de voinţa politică a clasei politice. La noi însă politicienii nu doresc combaterea fenomenului corupţiei", a spus Galina Bostan.
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a fost reformat în Centrul Naţional Anticorupţie pe data de 1 octombrie 2012 după ce a intrat în vigoare Strategia de reformare a instituţiei - o condiţie impusă de Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize.
Noua structură se ocupă exclusiv de prevenirea şi combaterea corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului. Infracţiunile economice au fost transferate Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal. În conformitate cu Strategia în cauză votată de Legislativ pe 25 mai 2012, Centrul a trecut din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului.
Pe 3 mai 2013 însă, la propunerea PLDM şi în toiul crizei politice, CNA a trecut din nou în subordinea Guvernului. Potrivit proiectului PLDM, directorul CNA este numit şi eliberat din funcţie de către Guvern, la propunerea prim-ministrului, pe un termen de 4 ani. În acelaşi timp, eliberarea din funcţie a adjuncţilor directorului se aprobă de Guvern la propunerea directorului. Strategia de reformare a instituţiei prevede că pentru a fi angajaţi la serviciu, ofiţerii CNA trebuie să treacă testul cu detectorul cu minciuni.