RETROSPECTIVĂ Epoch Times 2013: Exploatarea gazelor de şist şi mişcarea de rezistenţă de la Pungeşti

Explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice în anumite zone din ţară a iscat numeroase proteste pe fondul nemulţumirilor populaţiei pentru urmările pe care le are această metodă asupra sănătăţii oamenilor şi mediului. Punctul central al protestelor este comuna Pungeşti care în prezent este declarată de către autorităţi ”zonă specială de siguranţă”, fiind împânzită de sute de jandarmi.

Manifestaţiile au început la Pungeşti la 14 octombrie 2013, când cca.150 de protestatari au blocat accesul utilajelor Chevron care doreau să instaleze sondele de explorare la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti.

Protestele au continuat în următoarele zile, astfel că pe 16 octombrie peste 500 de săteni din Pungeşti şi din localităţile vecine, la care s-au alăturat zeci de activişti din Bârlad, Iaşi şi Bucureşti şi-au petrecut toată noaptea în frig şi ploaie la marginea terenului vizat de Chevron şi au format un lanţ uman de la primele ore ale dimineţii. Un număr impresionant de jandarmi a fost trimis la faţa locului de la Bacău, mai exact 2 autocare pline cu 200 de jandarmi pentru a-i îndepărta pe protestatari. În ciocnirile dintre protestatari şi jandarmi au fost rănite 10 persoane.

După ce Chevron a anunţat suspendarea lucrărilor în zonă, conflictele au scăzut în intensitate timp de o lună.

Pe 2 decembrie, când Chevron a hotărât reluarea operaţiunilor de explorare, un impresionant convoi de jandarmi, poliţişti şi pompieri s-a deplasat în zonă, la ora 4 dimineaţa, pentru a asigura deplasarea utilajelor companiei Chevron şi evacuarea protestatarilor. Jandarmii au ocupat satul, blocând toate punctele de acces, împiedicând accesul sau ieşirea din perimetru.

Chevron a remis un comunicat de presă prin care făcea cunoscut ca şi-a reluat operaţiunile, în baza permiselor obţinute la începutul lunii octombrie 2013 şi că tehnologiile pe care le va folosi sunt "sigure, responsabile" etc.

Chevron promitea pe 22 octombrie că lucrările de la Pungeşti se suspendă până când "siguranţa angajaţilor firmei, a constructorilor şi a comunităţii va fi asigurată şi, totodată, până când se va înţelege că metodele folosite de către companie sunt cele mai bune", anunţând că va demara şi o campanie de informare din poartă în poartă, ca să îi convingă pe localnici că exploatările nu sunt periculoase nici pentru mediu, nici pentru ei.

Siguranţa angajaţilor Chevron a fost într-adevăr asigurată de jandarmi, dar nu şi a sătenilor, care au fost spulberaţi de forţele de ordine venite să asigure instalarea în siguranţă a echipamentelor americanilor în perimetrul EV-2 Siliştea-Pungeşti.

Localitatea a fost înconjurată de forţe de ordine iar reprezentanţii presei nu au avut voie să se apropie de zonă. Localnicii care au reuşit să ia legătura telefonic cu presa au povestit că oamenii au fost bătuţi cu pumnii şi bastoanele, săltaţi în dube şi duşi la Vaslui.

În comunicatul Chevron nu se spunea nimic despre faptul că localnicii au organizat la începutul lui octombrie un referendum şi s-au pronunţat împotriva explorării gazelor de şist. Drept urmare, Consiliul Local a emis, la rândul său, o hotărâre prin care interzice lucrările de explorare-exploatare pe perimetrul comunei. Prefectura Vaslui a atacat în instanţă decizia autorităţilor locale, afirmând că subsolul este al statului şi pungeştenii nu au dreptul să blocheze nimic.

De ce tehnica de fracturare hidraulică periclitează sănătatea oamenilor şi mediul

Geologul Georgeta Ionescu a explicat de ce exploatarea gazelor de şist obţinute prin tehnica de fracturare hidraulică şi foraj vertical propusă de Chevron implică riscuri mari pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu.

Ea a arătat că ”spre deosebire de gazul metan convenţional, gazele de şist sunt captive în roci cu porozitate redusă, la adâncimi de până la 5.000 de metri. Sub o presiune de peste 1.000 de atmosfere se introduc în sol 60 de milioane de litri de apă amestecaţi cu substanţe chimice”. Aceste substanţe sunt extrem de toxice pentru organismele vii, ele fiind cancerigene, mutagene şi cu efect asupra funcţiei de reproducere.

Deşi Chevron susţine că doar 0,5% din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice, la 16.000 de metri cubi de apă care se injectează în sol doar la o singură platformă, vor rămâne câteva tone de substanţe toxice în subsol, iar substanţele radioactive din subteran vor fi eliberate, aşa cum a fost dovedit deja în cazuri din SUA.

Totodată, mii de hectare de teren arabil vor fi scoase din circuitul agricol iar agricultura şi creşterea animalelor vor fi puternic afectate din cauza consumului mare de apă, a poluării apei şi solului şi a faptului că producţia va fi subminată de exploatare, în sensul că ţăranii nu vor mai putea să-şi vândă produsele.

Experta consideră că nu există nicio garanţie ca pânza freatică şi solul să nu fie contaminate, mai ales că în SUA au existat cazuri în care substanţele toxice au fost deversate în râuri. ”Asta s-a întâmplat pentru că nici în Pennsylvania nu există o lege care să reglementeze această explorare şi exploatare, la fel cum în România nici acum nu există o astfel de reglementare. Legea petrolului din 2004 face referire doar la gazele convenţionale”.

Exploatarea gazelor de şist are un mare potenţial de a polua apa şi de a afecta sănătatea oamenilor, fapt dovedit şi de interzicerea totală a exploatării prin fracturare hidraulică în Franţa sau Bulgaria şi introducerea de moratorii în alte ţări.

Nici riscul apariţiei de cutremure ca urmare a exploatării gazelor de şist nu poate fi exclus pentru că în SUA au avut loc sute de seisme în regiunile unde s-a folosit procedeul fracturării hidraulice.

În ce priveşte locurile de muncă care ar urma sa fie create la nivel local pentru exploatări, ”este nevoie de o forţă de muncă calificată pentru aceste activităţi, deci nu mulţi localnici vor fi angajaţi”.

Istoricul Mircea Radea, un vechi activist pentru salvarea zonei Roşia Montană, a afirmat că independenţa energetică invocată pentru exploatarea gazelor de şist ”este un pretext pentru a mări cantitatea de gaz pe termen scurt, pentru un profit foarte mare pentru companiile străine din exporturi”.

”Valoarea şi profitul rămâne la ei, iar distrugerea la noi. Noi trebuie să ne apărăm dreptul la viaţă şi la un mediu sănătos, echilibrat. Chevron şi celelalte companii n-au plecat, ci aşteaptă secunda de neatenţie când oamenii vor fi ocupaţi cu alte lucruri pentru a acţiona. De aceea trebuie să fim foarte vigilenţi”, a concluzionat Radea.

Dezinformarea opiniei publice

Ovidiu Tiron, inginer şi membru al GISC Bârlad, a menţionat că Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) încearcă să manipuleze populaţia printr-o aşa-zisă campanie de informare a populaţiei despre gazele de şist.

Un ziar în care se scrie despre gazele de şist - scos de ANRM şi finanţat din bani publici şi europeni - încearcă să împământenească ideea că nicăieri în SUA sau în Europa exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică nu a avut efecte nocive concrete asupra mediului. ”Această tehnologie este nouă şi n-a trecut proba timpului. ANRM încearcă însă să nege efectele nocive pe care ea le-a avut în SUA. Acest ziar plătit din bani publici ne minte şi ne dezinformează”, a concluzionat Tiron.

Licenţe ilegale

Afrodita Iorgulescu, profesor emerit la ASE, a arătat că licenţele de concesionare a perimetrelor pentru exploatarea gazelor de şist care i s-au dat lui Chevron şi altor companii străine, sunt ilegale deoarece gazele de şist nu sunt prevăzute în actuala lege a petrolului. Prin urmare, cadrul legislativ lipseşte, chiar dacă Chevron a impus ANRM să introducă în licenţă prevederea expresă că pe lângă gaze naturale convenţionale este vizată exploatarea gazelor de şist.

Profesorul de la ASE precizează că acordurile actuale de explorare-dezvoltare-exploatare aprobate pentru Chevron şi alte companii sunt în afara legii petrolului, deci sunt ilegale şi trebuie anulate.

Aşa-zisa ”independenţă energetică”

Afrodita Iorgulescu ete autoarea unui raport amplu pe tema exploatării gazelor de şist din perspectiva interesului naţional al României. Ea a desfiinţat argumentul independenţei energetice, invocat de politicieni, arătând că ”prin actualul contract de concesiune şi cu redevenţă fixă în bani, Chevron poate exporta tot gazul extras, iar România va cumpăra gazele de şist de la Chevron, la preţuri mari. Deci nu mai cumpărăm gaze convenţionale de la ruşi, dar cumpărăm gaze de şist româneşti de la americani, cu un prăpăd pentru mediu. Ce independenţă energetică e asta?”.

Afrodita Iorgulescu consideră că ar trebui înlocuită concesiunea cu împărţirea producţiei, în care statul are o cotă parte din cantitatea de gaz extrasă, şi a redevenţelor fixe în bani - care sunt foarte mici în prezent - cu redevenţe în natură.

Lupta cu autorităţile

Într-un comunicat adresat ministrului Radu Stroe, deputatul independent Remus Cernea face apel la ministrul Afacerilor Interne, pentru a ridica statutul de 'zonă specială de siguranţă' în Siliştea-Pungeşti.

"Situaţia tensionată din zona Siliştea - Pungeşti a fost gestionată deplorabil de către autorităţile statului român, lucru care a atras îngrijorări şi investigaţii în plan intern dar şi la nivel internaţional. Au fost încălcate grav drepturile şi libertăţile individuale pentru cetăţenii din zonă", se arată în comunicat.

Remus Cernea arată că autorităţile statului nu au făcut demersurile necesare pentru a informa localnicii cu privire la explorarea/exploatarea gazelor de şist în zonă şi că prefectura locală a blocat demersul, "în mod profund imoral şi antidemocratic".

În ziua de 7 decembrie, manifestanţi din toată ţara au venit să-şi arate solidaritatea cu locuitorii comunei. După protest au avut loc confruntări între manifestanţi şi jandarmi. Ca urmare, Poliţia Vaslui a decretat ”zonă specială de siguranţă” la Pungeşti. A fost mărit numărul efectivelor de jandarmi cantonate în zonă, s-au instalat numeroase filtre care controlează maşinile care tranzitează zona, localnicii trăind într-o permanentă teroare: sunt legitimaţi şi dacă ies să ia apă de la fântână, sunt amendaţi sub orice pretext, protestatarilor li s-au întocmit dosare penale, iar cererea formulată de o protestatară către Judecătorie pentru ridicarea interdicţiei de circulaţie în zonă a fost respinsă, fiind în prezent atacată cu recurs.

În aceste condiţii extreme, 19 localnici şi protestatari au recurs la un gest extrem, de disperare, şi au intrat în greva foamei în ajunul Crăciunului, cerând ca jandarmii şi Chevron să plece din localitate lor.

Sâmbătă, doi dintre grevişti au avut nevoie de îngrijiri medicale fiind solicitată ambulanţa. Un alt protestatar face greva foamei în Bucureşti, la Universitate, în faţa Teatrului Naţional, în semn de solidaritate cu cei din Pungeşti şi pentru a atrage atenţia asupra abuzurilor comise de Guvern.

În ajunul Revelionului, sute de bucureşteni mobilizaţi pe Facebook pentru a merge în faţa Teatrului Naţional Bucureşti în ziua de 31 decembrie. Ei au decis ca noaptea trecerii dintre ani să fie una de solidaritate cu Alexandru Popescu.

Victor Ponta dă undă verde violenţelor jandarmilor

Premierul Victor Ponta a declarat că a fost informat de acţiunile de la Pungeşti şi că jandarmii au acţionat conform legii, apărând o proprietate privată.

"România poată fi o ţară democratică şi puternică dacă toţi respectăm legile. Nu acceptăm şi nu vom accepta ca douăzeci, treizeci, cinzeci, şaptezeci de oameni să încalce legea. Acolo e vorba despre o societate privată, cei de la Chevron îşi păzesc o proprietate privată şi, dacă era vorba de proprietatea privată a oricărui om din această ţară (...), tot la fel procedam: trimiteam forţele statului ca să aplice legea".

El a adăugat că "toate acţiunile jandarmilor au fost 100% conform legii" şi că îi felicită comportamentul violent al jandarmilor.

Jandarmii au apărat proprietatea Chevron, dar aceiaşi jandarmi au pătruns pe proprietăţile private ale sătenilor de la Pungeşti.

Sondele pentru gazele de şist ar putea acoperi jumătate din suprafaţa judeţului Bihor

Judeţul Bihor ar putea deveni în curând un imens câmp de sonde pentru extracţia de petrol şi de gaze, inclusiv gazele de şist.

Statul a concesionat, încă de acum trei ani, resursele subterane unor companii străine, iar de anul trecut a început să le avizeze, prin intermediul unor Hotărâri de Guvern, acordurile petroliere pentru circa 4.000 de kilometri pătraţi - adică mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului. Pentru trei din cele patru perimetre, întinse pe 3.000 de kmp, două companii au primit deja undă verde să înceapă lucrările de exploatare.

Bihorenii şi-au manifestat temerile că judeţul lor se va transforma într-o platformă de exploatare, în timp ce ei vor trebui să suporte riscurile.

Problema gazelor de şist a început să fie cunoscută în Bihor anul trecut, când s-a aflat că Agenţia Naţională de Resurse Minerale a concesionat unor companii străine, încă din 2010, patru perimetre pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră (Voivozi, Tria, Băile Felix şi Tulca) pe o perioadă de 30 de ani, în scopul exploatării acestui tip de gaze.

Băile Felix în pericol

Proteste au avut loc şi împotriva plasării sondelor de gaze de şist în zona staţiunii Băile Felix.

Guvernul Ponta a dat undă verde extragerii resurselor naturale şi în zona Băilor Felix. Potrivit unei hotărâri publicate în luna noiembrie, Guvernul a aprobat acordul de concesiune pentru explorarea, exploatarea şi dezvoltarea gazelor de şist în zona Băile Felix.

„Considerăm inadmisibil ca activităţi de explorare/exploatare a gazelor de şist să fie permise în localitatea şi staţiunea balneo-climatică Băile Felix din judeţul Bihor, cea mai mare staţiune balneară cu regim permanent din România”, au declarat protestatarii pe Facebook.

Autorităţile locale sunt determinate să ia atitudine pentru a salva Băile Felix. Consiliul Local din Sînmartin, judeţul Bihor, comuna care este responsabilă de administrarea Băilor Felix, a decis recent să organizeze un referendum pe tema explorării şi a exploatării gazelor de şist din zonă. Acesta va avea loc la 26 ianuarie.

Poziţia majorităţii localnicilor este deja ştiută. Localnicii s-au exprimat deja anterior temerea că aceste activităţii ar distruge tot ceea ce ţine de turismul viu în această regiune - vestigiile istorice, apele, peisajele şi liniştea.

Prefectura a atacat, însă, decizia Consiliului Local în instanţă.

Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul 3 Băile Felix, aprobat prin hotărâre de Guvern, a fost încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi East West Petroleum Corp, o companie canadiană cu operaţiuni în SUA, India, Noua Zeelandă şi Maroc. Anexa, respectiv condiţiile concrete în care este permisă explorarea-dezvoltarea-exploatarea gazelor de şist nu se publică, fiind clasificată „potrivit legii”.

"Acest Guvern trebuie să fie autist" dacă distruge o asemenea "gură de rai", permiţând exploatarea gazelor de şist, a declarat realizatoarea TV Lavinia Şandru. În opinia ei, explorarea hidraulică este o metodă care nu ar trebui folosită decât "în deşert, sau Siberia", nu în zone unde trăiesc oameni, şi cu atât mai puţin într-o staţiune turistică de interes naţional, care trăieşte de pe urmele apelor din subsolul ei.

Un protestatar a susţinut că protestele sunt „pentru demiterea celor care ne distrug ţara, a celor care alungă populaţia din ţară, cei rămaşi fiind ameninţaţi cu exproprierea aplicată de corporaţii, pentru demiterea celor care şi-au acordat superimunitate la furt... „Suntem un popor îmblânzit, dar puternic. Nu vrem şah mat la umanitate! Înrobirea populaţiei române este evidentă."

Exclusivitate pentru companiile străine în Judeţul Bihor

La momentul concesionării, oficialii români au păstrat tăcerea deşi toate cele patru perimetre din Bihor au fost atribuite unor companii străine, în cadrul unor licitaţii speciale, denumite runde de concesionări. Astfel, Perimetrul Voivozi a revenit companiilor MOL Ungaria şi Expert Petroleum, cel denumit Tulca unei firme anonime din Marea Britanie, Clara Petroleum Ltd., care în acte are un singur angajat, în timp ce dreptul de explorare şi exploatare în perimetrele Tria şi Băile Felix l-a obţinut compania canadiană East West Petroleum, care după doar un an şi-a vândut 85% din drepturile aferente licenţei unei companii NIS Petrol, care s-a dovedit a fi o subsidiară a gigantului rus Gazprom.

Acordurile au fost semnate de ANRM în 2010, iar în ultimul an au început să fie validate prin Hotărâri de Guvern. Guvernul Ponta a avizat, în decembrie 2012, acordurile pentru perimetrele Tria şi Tulca, iar în luna noiembrie pentru cel din Băile Felix, rămânând de parafat doar acordul pentru Voivozi.

Referendum împotriva gazelor de şist la Puieşti

În 30 decembrie, edilii localităţii Puieşti, cea de a patra zonă din Vaslui de unde Chevron intenţionează să extragă gaze de şist, au decis organizarea unui referendum pe această temă la începutul anului viitor.

Consilierii locali au votat în unanimitate pentru organizarea „unui referendum local pentru consultarea populaţiei comunei cu privire la explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pe teritoriul administrativ al comunei Puieşti".

Referendumul va avea loc în data de 9 februarie 2014.

Lupta celor din Puieşti împotriva explorării gazelor de şist a început încă din 2011. Atât edilii din comună cât şi cetăţenii, au fost împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist. Ei nu doresc ca fracturarea hidraulică să le polueze apele şi să le distrugă mediul în care trăiesc.

Din 2011 până în prezent, Consiliul Local a aprobat trei hotărâri prin care a interzis instalarea sondelor pe teritoriul comunei. Primele două au fost atacate de Prefectura Vaslui, care a avut câştig de cauză, iar a treia încă se judecă în instanţă.

Decizia de a organiza un referendum în comună a fost anunţată pe 19 decembrie, după ce Chevron şi Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului şi-au trimis la Puieşti reprezentanţii pentru a le explica localnicilor că explorările nu prezintă niciun pericol pentru mediu sau pentru ei.

Deşi oficialii Chevron au susţinut că întâlnirea a fost un succes, adevărul este că atât reprezentanţii companiei, cât şi oficialii de stat care au îndrăznit să vină în faţa puieştenilor cu un raport privind impactul asupra mediului au ieşit pe uşa din dos, huiduiţi şi aproape fugăriţi de săteni şi activişti de mediu prezenţi la dezbatere.

Acum două luni Chevron a obţinut certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean Vaslui pentru începerea explorărilor la Puieşti. Lucrurile nu sunt însă "bătute în cuie." Pentru a demara efectiv lucrările, cei de la Chevron mai au nevoie de un certificat de construire pentru amplasarea sondei, iar certificatul se poate elibera numai după obţinerea unor avize de la instituţii precum Agenţia Naţionale pentru Resurse Minerale, E.ON, Apele Române sau Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Instanţa dă câştig de cauză Consiliului Local din comuna Şuletea

Războiul împotriva gazelor de şist se duce şi în comuna vasluiană Şuletea. Consiliului Local al comunei a votat împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist prin metode neconvenţionale.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu, Prefectura Vaslui, a contestat în instanţă decizia Consiliului Local, acuzând că acesta şi-a depăşit limitele competenţei sale şi a comis un abuz.

Instanţa însă a respins acţiunea Prefecturii pe motiv că aceste dispoziţii citate nu se pot aplica în cazul gazelor de şist, pentru ca acestea nu se regăsesc în Legea petrolului şi nici nu au fost declarate de interes naţional, motiv pentru care Consiliul Local avea competenţa să se pronunţe cu privire la acestea.

Un grup de 11 europarlamentari acuză abuzurile de la Pungeşti

Un grup de unsprezece europarlamentari verzi din 6 ţări - Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Belgia şi Luxemburg - au trimis o scrisoare deschisă, la sfârşitul lunii decembrie, Preşedintelui Parlamentului European Martin Schultz, semnalând abuzurile făcute de Guvern român împotriva cetăţenilor comunei Pungeşti, cu scopul de a proteja interesele companii private Chevron.

Europarlamentarii arată că, din data de 2 decembrie, când utilajele Chevron au intrat în comuna Pungeşti însoţite de jandarmi, principiile de bază şi reglementările Uniunii Europene au fost încălcate în mod constant.

Organele de ordine publică au încălcat dreptul la proprietate privată al locuitorilor comunei, intrând pe terenuri private şi ridicându-i cu forţa pe protestatari, au încălcat dreptul la integritate fizică, folosind un volum disproporţionat de mare de forţe şi au abuzat fizic cetăţeni europeni.

Europarlamentarii au sesizat că s-a încălcat dreptul la libera exprimare şi de a fi înformat, interzicând accesul jurnaliştilor în Pungeşti imediat după ce jandarmii au ocupat practic comuna pentru a asigura "securitatea" Chevron, izolând astfel localitatea de lume, interzicând accesul presei în zonă şi încălcând "principiul liberei circulaţii" care sta la baza UE prin instituirea “zonei speciale de securitate” de la Pungeşti.

Peste 40.000 de persoane au semnat o petiţie prin care cer oprirea imediată a abuzurilor forţelor de ordine şi zilnic alte persoane mai semnează petiţia, mai atrag atenţia semnatarii scrisorii către Martin Schultz.

Cei 11 europarlamentari îi solicită Preşedintelui European Martin Schultz să condamne public acţiunile Guvernului român, "cel care susţine şi solicită acţiuni brutale şi autoritare asupra propriilor cetăţeni pentru a facilita lansarea unei investigaţii complete de către Comisia Europeană precum şi pentru a acţiona întru prevenirea abuzurilor viitoare asupra statului de drept în România."

Raportul APADOR - CH

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR - CH) a publicat pe site-ul său un raport despre gravele abuzuri comise de autorităţi la Pungeşti.

Ca urmare a cercetărilor întreprinse la Pungeşti de echipa APADOR-CH, organizaţia a ajuns la concluzia că forţele de ordine au intervenit cu violenţă împotriva protestatarilor din comuna Pungeşti în mai multe rânduri.

APADOR-CH arată în raportul său că sătenii vasluieni sunt prea speriaţi pentru a depune plângere şi îi solicită Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui să se autosesizeze şi să investigheze abuzurile forţelor de ordine asupra sătenilor. Din informaţii publice reiese că Parchetul are în lucru zeci de dosare deschise protestatarilor şi câteva plângeri împotriva jandarmilor depuse de protestatari activişti ecologişti.

Concluziile raportului APADOR-CH sunt constatate în urma discuţiilor pe care reprezentantele APADOR-CH, ajunse la Pungeşti în data de 17 decembrie, le-au avut cu aproximativ 30 de săteni, cu doi activişti ecologişti prezenţi în comună de aproximativ două luni, dar şi cu reprezentanţi ai autorităţilor relevante şi pe constatările făcute la faţa locului. Localnicii nu au dorit ca numele lor să fie amintite în raport, informează organizaţia.

Ajunşi la Pungeşti, reprezentantele APADOR-CH au găsit o comună aflată sub controlul forţelor de ordine: filtre de control pe drumul judeţean care leagă satele comunei şi maşini ale MAI urmărind fiecare autoturism care pătrunde pe drumul judeţean şi însoţindu-l cel puţin până când depăşeşte zona Chevron. Staţionarea pe drum era şi este în continuare interzisă, iar sătenii trăiesc într-o teroare continuă.

Oamenii din satul Pungeşti s-au plâns că sunt terorizaţi, sunt legitimaţi şi când ies cu vaca la păscut, sau când ies să ia apă la fântână şi sunt amendaţi pentru motive ridicole, precum faptul că nu poartă veste reflectorizante sau nu au număr la căruţă. Unii săteni au reclamat că au fost agresaţi şi "că au văzut cu ochii lor oameni (şi bărbaţi şi femei, mai tineri sau mai vârstnici) răniţi grav ca urmare a intervenţiilor jandarmilor.