Tensiune în Crimeea. Două aeroporturi au fost ocupate de trupe ruseşti

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (D) şi Ministrul Apărării, Sergei Shoigu în inspecţie la exerciţiile militare ale marinei navale ruse în Oceanul Pacific, 16 iulie 2013.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (D) şi Ministrul Apărării, Sergei Shoigu în inspecţie la exerciţiile militare ale marinei navale ruse în Oceanul Pacific, 16 iulie 2013. (ALEXEI NIKOLSKY / AFP / Getty Images)

Două aeroporturi din Crimeea au fost preluate de către trupele de autoapărare ruseşti, a anunţat vineri dimineaţă pe contul său de Facebook ministrul de Interne ucrainean, Arsen Avakov. Acesta a susţinut că situaţia din republica autonomă a escaladat acum la "o intervenţie militară" şi a solicitat Consiliului Naţional de Securitate să ia măsuri urgente în vederea rezolvării situaţiei din regiune, scrie publicaţia Kiev Post.

"Evaluarea mea la ceea ce se întâmplă este că avem de-a face cu o intervenţie militară şi cu ocupaţie care încălcă toate acordurilor şi normele internaţionale. Aceasta este o provocare directă la vărsare de sânge pe teritoriul unui stat suveran", a precizat acesta.

Preluarea vine la doar o zi după ce un grup de bărbaţi înarmaţi au preluat parlamentul din Crimeea şi a fost instalat un lider pro-rus la putere. Parlamentul din Crimeea a cerut organizarea unui referendum la 25 mai cu privire la statutul Peninsulei, care are o compoziţie etnică complexă, cu o mare parte a populaţiei vorbitoare de limbă rusă. Referendumul este stabilit la aceeaşi dată ca şi alegerile prezidenţiale anticipate.

Avakov a susţinut că aeroportul militar Bilbek din Sevastopol a fost blocat pe timp de noapte de unităţile militare ale marinei ruse, venite de la baza din Sevastopol. El a declarat că aeroportul este înconjurat de trupe militare camuflate, care nu au vreun element de identificare, adăugând că acestea nu îşi ascund afilierea rusă.

În interiorul aeroportului se află un grup de soldaţi ucraineni şi poliţişti de frontieră, iar trupele de poliţie ucrainene au înconjurat perimetrul exterior al aeroportului. "Nu au existat ciocniri armate până acum", a precizat acesta.

Baza marină rusă din Sevastopol este un element cheie pentru armata rusă. În conformitate cu acordurile semnate între cele două ţări în 2010, armata rusă poate continua să folosească Sevastopol-ul până în 2042, cu o opţiune de prelungire a contractului de închiriere până în 2047.

La aproximativ 70 de kilometri de coastă, în capitala Crimeei, Simferopol, un alt aeroport a fost preluat de un grup de aproximativ 100 de persoane în haine civile, care au invadat interiorul aeroportului şi pista.

"Trupele din interior şi poliţia i-au împins pe aceşti oamenii iniţial în clădirea aeroportului, şi apoi în afara teritoriului. Nu s-au folosit arme", a adăugat Avakov.

Acesta a afirmat că după ce bărbaţii înarmaţi au plecat, un nou grup de oameni camuflaţi a ajuns în jurul orei 1:30 dimineaţa. Aceştia aveau arme automate şi nu aveau marcaje de identificare. Ei au intrat în clădire şi au rămas în restaurantul de acolo.

"Ei nu îşi ascund afilierea cu armata Federaţiei Ruse. Când angajaţii Ministerului de Interne ucrainean le-a spus că sunt militari şi că nu au dreptul de a fi acolo, ei le-au răspuns tăios că nu au instrucţiuni de a negocia cu ei", a precizat Avakov.

Ministrul de Interne ucrainean susţine că până în prezent nu au existat conflicte, dar tensiunea este în creştere în timp ce trupe de poliţie ucrainene continuă să sosească.

"Organele de aplicare a legii nu se pot opune armatei", a concluzionat Avakov.

Aeroportul din Simferopol, care a fost vizat de un grup de bărbaţi înarmaţi vineri dimineaţa, funcţionează normal în acest moment, a declarat un purtător de cuvânt al aeroportului pentru Interfax - Ucraina. Însă, persoanele înarmate îmbrăcate în camuflaj rămân în sediul aeroportului.

Ministrul rus al Apărării Anatoli Antonov a declarat vineri că armata rusă a onorat Acordul de la Marea Neagră, care reglementează staţionarea trupelor ruseşti în Crimeea şi că va continua să facă acest lucru. Acesta a adăugat însă că el a considerat că este o prioritate să asigure securitatea soldaţilor săi şi a familiile lor şi din acest motiv a fost crescută securitate în anumite locuri.

"Această sarcină (de securitate) este realizată de diviziile anti-teroriste din cadrul Flotei Mării Negre. Măsurile aplicate nu contrazic relaţiile ruso-ucrainene existente şi nu sunt îndreptate în niciun fel către o intervenţie în afacerile interne ale Ucrainei", a precizat ministrul.

Deşi oficial, ministrul rus de Externe Lavrov a declarat că Rusia nu va interveni în Ucraina, săptămâna trecută, un oficial rus declara că regimul de la Kremlin se va implica în acţiuni militare pentru a-şi menţine influenţa în zonă.

„Dacă Ucraina se scindează, va izbucni un război. Vor pierde Crimeea în primul rând pentru că vom merge acolo şi o vom proteja, exact aşa cum am făcut în Georgia”, a precizat oficialul sub protecţia anonimatului pentru Financial Times.

Crimeea a făcut parte din Rusia până când a fost cedată de Hruşciov Ucrainei în semn de prietenie. O parte din populaţiei este pro-rusă şi au reacţionat prin proteste în masă odată cu schimbarea de putere de la Kiev, pe care au catalogat-o drept o „lovitură de stat a fasciştilor”, scrie publicaţia „The Moscow Times”, care reflectă poziţia Kremlinului.

În toată Crimeea au avut loc diverse manifestări de stradă, unele ajungând până în punctul în care protestatarii au sfâşiat drapelul ucrainean, l-au dat jos şi l-au înlocuit cu cel al Rusiei. Unii locuitori din regiune chiar s-au înscris în grupări paramilitare pentru a se „apăra” de fascişti.

Însă nu toţi locuitorii din Crimeea vor protecţia ruşilor. Deşi mare parte din populaţie este pro-rusă, pe lângă sunt cei care au susţinut Euromaidanul precum şi minoritatea tătară. La căderea Uniunii Sovietice, tătarii din Crimeea, deportaţi de Stalin în 1944 s-au întors în regiune. Aceştia constituie aproximativ 12% din populaţie şi s-au aliat cu protestatarii EuroMaidan.