Locotenent-colonelul Daniel Ghiba: ”Ucraina se va rupe”

Busculade între pro-ucraineeni şi pro-ruşi în faţa Parlamentului regional din Simferopol, 26 februarie 2014
Busculade între pro-ucraineeni şi pro-ruşi în faţa Parlamentului regional din Simferopol, 26 februarie 2014 (Vasiliy BATANOV/AFP/Getty Images)

Profesorul din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare consideră că există posibilitatea ca Ucraina să se rupă, iar comunitatea internaţională ar trebui să aibă în vedere şi ”un instrument militar pentru asigurarea stabilităţii”, altfel ”situaţia regională va fi dezastruoasă”. În opinia sa, Ucraina este un stat cu un potenţial mare de destabilizare fiind ”un stat aproape falit şi eşuat, cu o corupţie endemică la vârf care l-a transformat în stat criminal”.

La rândul său, fostul ministru de externe Sergiu Celac s-a referit la problema minorităţii române din Ucraina şi a criticat faptul că autorităţile de la Bucureşti aplică aceeaşi politică pentru toate comunităţile româneşti din diaspora, deşi există diferenţe de context. El a susţinut că autorităţile române au avut o ”reacţie prea pripită la abolirea legii privind principiile politicii de stat în legătură cu limbile minorităţilor de către noile autorităţi de la Kiev”. Pe de altă parte, Celac consideră că România ar trebui să fie mai atentă la acordarea paşapoartelor pentru românii din Ucraina, deoarece Kievul interzice dubla cetăţenie şi se ajunge la conflicte.

Fostul diplomat a mai atras atenţia că ”2014 este un an pierdut pentru Europa pentru că sunt alegeri europarlamentare şi va avea loc bătălia pentru completarea noilor instituţii europene”.

La rândul ei, Angela Grămadă, cercetător la Centrul de Studii Est-Europene şi Asiatice, a făcut o amplă analiză cronologică a protestelor din Ucraina care au dus la căderea regimului Ianukovici.

Experta a arătat că Parteneriatul Estic ”a pornit de la început pe un picior greşit pentru că a pus pe aceeaşi treaptă Republica Moldova şi Ucraina cu Caucazul de Sud, deşi liderii politici din aceste ţări au semnalat încă din 2008 că nu sunt interesaţi de un format de cooperare regională multilaterală, ci voiau mai mult”, o perspectivă concretă de aderare. În opinia ei, UE nu a ştiut cum să abordeze un stat atât de mare şi cu importanţă strategică ca Ucraina şi ca urmare s-a ajuns la eşecul de la Vilnius.

”Rusia are nevoie de o Ucraina slăbită la graniţa sa, pe care o poate controla economic şi prin infrastructura energetică. Dacă Ucraina de Est s-ar rupe, infrastructura de gaz rămâne în Vest iar acesta ar putea bloca furnizarea de gaz rusesc către Europa” - Angela Grămadă

Referitor la protestele izbucnite în Ucraina, Grămadă a arătat că ”strada n-a fost radicală de la început, ci a fost radicalizată de violenţa autorităţilor”. Ea a reamintit că regimul a folosit a doua oară forţa după ce manifestanţii au cerut abolirea celor 12 legi draconice adoptate pe 16 ianuarie. ”Legile din Ucraina au fost mai drastice decât cele din Rusia. Dacă acolo era vorba de amenzi pentru participarea la demonstraţii, aici era vorba de privarea de libertate”, a explicat experta. Pe de altă parte, Iulia Timoşenko, fostul premier eliberat din închisoare care a venit cu un mesaj radical pe Euromaidan, a încercat să confişte realizările Euromaidanului.

Spre deosebire de locotenentul Ghiba, Grămadă nu crede că Ucraina se va rupe pentru că s-ar crea un precedent periculos pentru Rusia. ”Rusia are nevoie de o Ucraina slăbită la graniţa sa, pe care o poate controla economic şi prin infrastructura energetică”, explică experta, care arată că ”dacă Ucraina de Est s-ar rupe, infrastructura de gaz rămâne în Vest iar acesta ar putea bloca furnizarea de gaz rusesc către Europa”.

În opinia ei, Rusia greşeşte prin condamnarea constantă a protestatarilor Euromaidanului ca fascişti şi extremişti pentru că ”pierde astfel influenţă asupra opiniei publice ucrainene”. ”Euromaidanul nu avea o problemă cu Rusia, ci cu proprii conducători. Oamenii n-au ieşit în stradă pentru gaze mai ieftine. Iar printre cei 100 de protestatari morţi pe Euromaidan au fost şi 20 de etnici ruşi. Foarte mulţi etnici ruşi din Ucraina îşi doresc condiţii de trai decente şi vor o Ucraina unită”, a concluzionat experta.