Tăriceanu se plânge din nou de presupusele abuzuri din Justiţie şi îi ia apărarea lui Ponta

Şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri, la întâlnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Procurorilor din România, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România şi Asociaţiei Magistraţilor din România, că unii dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi-au abandonat misiunea pentru care au fost aleşi, intrând făţiş în jocul politic.

"Fac câteva aprecieri legate de ieşirile publice din ultimele zile ale unor membri ai CSM. Eu cred că majoritatea membrilor CSM îşi respectă statutul, după cum am sesizat că sunt unii care şi-au abandonat misiunea pentru care au fost aleşi, intrând făţiş în jocul politic, lucru care este interzis magistraţilor prin lege. Nu voi face nominalizări, dvs. îi cunoaşteţi mai bine.

Cred că cei care procedează în acest fel fac un mare deserviciu comunităţii magistraţilor, pentru că oricine îşi poate pune întrebarea: Dacă membrii CSM, presupuşi a fi elita Justiţiei, îşi fac un titlu de glorie dintr-o abordare partizană a unor subiecte, atunci ce putem să ne imaginăm despre restul corpului magistraţilor? (...) Este regretabil ca acţiunea neavenită a unora din membrii CSM pune într-o lumină nefavorabilă întreg Consiliul. Îmi exprim îngrijorarea cu privire la această stare de fapt", a declarat Tăriceanu, citat de reteauadestiri.ro.

Inspecţia Judiciară "nu stă încă pe propriile picioare"

"Va spun cum se văd unele lucruri din exteriorul CSM cu propunerea să meditaţi asupra acestor chestiuni. Concluziile din ultima vremea a Inspecţiei Judiciare de afectare a independenţei justiţiei ca urmare a declaraţiilor unor politicieni a devenit practica curentă. Mi se pare că nu este întotdeauna productivă pentru că o componentă a autorităţii judecătoreşti consumă o mare parte de timp şi energie, iar pe de altă parte libertatea de exprimare a oricărui cetăţean e garantată de Constituţie.

E contraproductivă din punctul meu de vedere pentru că Inspecţia Judiciară recunoaşte implicit că nu stă încă pe propriile picioare pentru că judecătorii ar putea fi afectaţi de declaraţiile politice ale unor politicieni şi eu cred că orice judecător are atâta independenţă câtă îşi doreşte.

Dacă judecătorul pleacă urechea la declaraţii, înseamnă că nu legea îl conduce în ce am putea numi dreapta judecată. Spre exemplu, o acţiune a Inspecţiei Judiciare cu privire la modul în care au fost instrumentate o serie de dosare şi în care şi-au exercitat obligaţiile profesionale o serie de procurori din Ministerul Public şi din DNA în timpul mandatului fostului preşedinte mi s-ar părea că ar fi mult mai benefică pentru prestigiul Justiţiei decât această activitate de care vorbeam anterior şi care nu mi se pare suficient de productivă", a afirmat Tăriceanu, potrivit stiripesurse.ro.

Trebuie menţionat că, în ultima vreme Inspecţia Judiciară, a fost extrem de activă în contextul în care, cu un DNA în plină ofensivă anti-corupţie, tot mai mulţi politicieni s-au plâns de presupusele abuzuri din justiţie lansând acuzaţii care mai de care mai virulente la adresa Justiţiei şi reprezentanţilor ei.

Cazul Ponta

"Până la urmă, democraţia şi funcţia pe care o asigură Parlamentul, de control asupra Executivului, pare să fie înfrântă câteodată numai pe baza unor suspiciuni rezonabile, care să nu se confirme. Pe baza unor suspiciuni rezonabile, un procuror de caz atribuie primului-ministru calitatea de suspect, ceea ce declanşează o relaţie publică. (...)

O astfel de calitate de suspect, cuplată cu oprobriu public, cu critici care mai de care, poate să se concretizeze fie prin demiterea premierului, fie prin demisia acestuia. O astfel de situaţie poate să declanşeze o criză politică", a declarat Tăriceanu, citat de Mediafax.

În opinia lui Tăriceanu, având în vedere posibilitatea ca decizia instanţei în cazul Ponta să fie una de achitare, astfel de situaţii ar trebui gândite mai în profunzime astfel că ar fi necesar un sistem suplimentar de filtre, pentru evitarea unor eventuale crize politice.

SRI trebuie controlat mai bine

"Implicarea serviciilor secrete s-ar realiza pe trei paliere: existenţa posibilă a ofiţerilor acoperiţi în interiorul autorităţii judecătoreşti, participarea directă la anchete a SRI alături de Ministerul Public şi DNA până la hotărârea definitivă a instanţelor de judecată şi pe lângă autoritatea judecătorească, detaşarea unui număr mare de ofiţeri ai SRI la DNA şi, mai recent, la ANAF.

Nu fac aprecieri cu privire la legalitate sau oportunitate, pentru că nu am suficiente informaţii, dar cred că CSAT ar putea să analizeze situaţia de faţă şi într-un fel să lămurească lucrurile, pentru că, din punct de vedere cel puţin formal, o astfel de implicare nu va fi recunoscută de serviciile secrete pentru că ar încălca legea.

Şi în cazul în care s-au produs abateri de la lege, aşa cum pare să se fi întâmplat, şi în cazul în care extinderea activităţii serviciilor a depăşit limitele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor legale, consider că avem obligaţia să readucem lucrurile în legalitate şi, mai ales, consider că trebuie un control civil şi parlamentar mult mai puternic astfel încât serviciile să fie controlate de societate şi nu invers. Pentru acest lucru e nevoie de un efort conjugat şi la nivelul Parlamentului, dar şi la nivelul instituţiilor, la nivelul CSAT, al preşedintelui României şi al autorităţii judecătoreşti", a mai precizat Tăriceanu în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi.

"Din păcate, preşedintele României s-a pronunţat împotriva modificării codurilor penale"

"Din păcate, preşedintele României s-a pronunţat împotriva modificării acestor Coduri, în timp ce unii parlamentari au promovat mai multe propuneri legislative. Disputa pe aceste Coduri a fost politizată în aşa măsură, încât nici nu pare să mai conteze prea mult conţinutul acestor propuneri. Forţele politice care îl susţin pe preşedinte sunt împotriva oricăror modificări, iar celelalte forţe sunt pentru. Cam asta este situaţia şi mie mi se pare că este uşor absurd", a declarat Tăriceanu.

Preşedintele Klaus Iohannis, opoziţia, societatea civilă, DNA, unele dintre ambasadele străine, ba chiar şi Gabriel Oprea, şeful UNPR, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la adoptarea acestor controversate modificări legislative.

"Dacă trec modificările la Codul Penal şi de Procedură Penală promovate de PSD s-a terminat nu doar cu anticorupţia, ci şi în general cu lupta împotriva criminalităţii", a avertizat recent experta anticorupţie Laura Ştefan, care a prezentat o serie de probleme ridicate de iniţiativele respective.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.