Svetlana Alexievich, câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură

Prestigiosul Premiul Nobel pentru Literatură 2015 a fost câştigat de scriitoarea belarusă Svetlana Alexievich pentru "scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinţei şi curajului în vremurile noastre", conform comunicatului dat publicităţii de Comitetul Nobel de la Stockholm, citat de Agerpres.

Scriitoarea a primit, pe lângă diploma şi medalia aferente Nobelului pentru Literatură, şi 8 milioane de coroane suedeze (aproximativ 855.000 de euro).

Născută în Ucraina dintr-un tată belarus şi o mamă ucraineană, Svetlana Alexievich, în vârstă 67 de ani, s-a stabilit în Belarus şi era favorita cercurilor literare şi a caselor de pariuri pentru acest premiu. Ea a fost jurnalist corespondent la Minsk, unde a colaborat cu cele mai importante ziare.

Stilul ei literar polifonic, care propune un colaj de voci umane compus cu atenţie, este evidenţiat de cărţi de proză precum "Černobyl'skaja molitva" — 1997 (Voices from Chernobyl: The Oral History of a Nuclear Disaster), "Cinkovye mal'čiki" — 1990 (Zinky Boys — Soviet voices from a forgotten war), un portret al războiului susţinut de URSS în Afganistan între 1979 şi 1989 sau "Vremja second chend" — 2013 ('Second-hand Time: The Demise of the Red (Wo)man').

Svetlana Alexievich s-a născut la 31 mai 1948 în oraşul ucrainean Ivano-Frankivsk, dintr-un tată belarus şi o mamă ucraineană. După ce tatăl său şi-a încheiat serviciul militar, familia s-a mutat în Belarus unde ambii părinţi au lucrat ca profesori. După ce şi-a terminat studiile, Svetlana Alexievich a lucrat ca profesoară şi jurnalistă. Ea a studiat jurnalismul la Universitatea din Minsk între 1967 şi 1972.

După absolvirea facultăţii s-a angajat la un ziar local din Brest, în apropierea graniţei cu Polonia. Ulterior, a revenit la Minsk unde a lucrat pentru Sel'skaja Gazeta. Timp de mai mulţi ani a strâns materiale pentru prima sa carte, "U vojny ne ?enskoe lico" — 1985 (War's Unwomanly Face), construită pe baza unor interviuri cu sute de femei care au participat la cel de-al Doilea Război Mondial. Aceasta este prima carte din marele său ciclu literar 'Voices of Utopia', în care prezintă viaţa din Uniunea Sovietică din perspectiva individului.

O influenţă importantă în universul literar al Svetlanei Alexievich este reprezentată de notele asistentei medicale şi scriitoarei Sofia Fedorchenko (1888-1959) cu privire la experienţele soldaţilor de pe fronturile Primului Război Mondial. De asemenea, ea a fost influenţată şi de materialele document ale autorului belarus Ales Adamovich (1927-1994) din cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru că a abordat deseori perspective critice asupra regimului, Svetlana Alexievich a trăit în anumite perioade în străinătate, în Italia, Franţa, Germania şi Suedia.

Cărţile sale sunt descrise drept o cronică literară a istoriei emoţionale a omului sovietic şi post-sovietic. Ea îşi descrie astfel temele abordate:

"Dacă privim înapoi, la întreaga noastră istorie, atât din era sovietică cât şi post-sovietică, este o uriaşă groapă comună şi o baie de sânge. Un dialog etern între călăi şi victime. Blestematele întrebări ruseşti: ce e de făcut şi cine e de vină. Revoluţia, gulagul, al Doilea Război Mondial, războiul din Afganistan ce a fost ascuns poporului, prăbuşirea marelui imperiu, destrămarea marii patrii socialiste, utopia pământului şi acum o nouă provocare de dimensiuni cosmice — Cernobâl. Aceasta este o provocare pentru toate fiinţele vii de pe Pământ. Aceasta este istoria noastră. Şi aceasta este tema cărţilor mele, acesta este drumul meu, cercurile iadului meu, de la om la om".

De-a lungul carierei sale, Svetlana Alexievich a primit numeroase premii şi distincţii literare printre care Premiul Andrei Sinyavsky (1997), Leipziger Book Prize on European Understanding (1998), Premiul Herder (1999), National Book Critics Circle Award pentru "Voices from Chernobyl" în 2005 sau Peace Prize of the German Book Trade (2013).

De asemenea, scriitoarea belarusă este membră a comitetului consultativ pentru decernarea Premiului Lettre Ulysses.