Nikola Tesla, un maestru al electricităţii

Să ne imaginăm un oraş mare în plină agitaţie matinală. Maşini gonind în toate direcţiile, aer proaspăt, atmosferă de cristal, zgomot cât într-un sat de la munte. ”Vise ...” va râde majoritatea. Cum ar fi posibil aşa ceva? Ori una ori alta. Costul actualei civilizaţii se măsoară în poluare şi stres. Ei bine, altfel ar fi putut sta lucrurile dacă la un moment dat am fi luat în considerare un om care trăia în mijlocul nostru, dar ale cărui idei păreau a veni din adâncurile spaţiului. Este vorba de un sârb pe nume Nikola Tesla născut în 1856 într-un sat din Croaţia.

Eminent om de ştiinţă şi inventator, Tesla a lăsat lumii invenţii care au deschis orizontul actualei civilizaţii tehnologice. Enumerăm doar curentul alternativ, lampa fluorescentă, diferite tipuri de motoare electrice, contribuţii la dezvoltarea radioului şi a radarului şi diferite sisteme cu aplicaţii militare. Există peste trei sute de patente care poartă semnătura lui. Nu vom zăbovi asupra biografiei sale, ci vom puncta doar câteva idei care-l definesc pe inventator.

Unul dintre proiectele sale, care l-a acaparat din tinereţe şi pe care nu l-a abandonat de-a lungul întregii sale vieţi, a fost legat de comunicarea fără fir, de energia electrică transmisă de asemenea fără fir şi de energia care s-ar obţine în mod liber din spaţiu. Tesla vorbea despre maşini şi lămpi electrice care funcţionează fără a fi conectate fizic la sursa de electricitate. Curentul necesar funcţionării urma a fi transportat inductiv prin straturile atmosferei. Şi într-adevăr au fost construite astfel de dispozitive.

Unele idei ale sale au fost aproape de a prinde viaţă. Cu ajutorul unui influent investitor pe nume J. P. Morgan, Tesla reuşeşte să construiască la începutul anilor 1900 Turnul Wardenclyffe, având două destinaţii. Prima şi cea mai cunoscută era transmiterea informaţiei fără a se apela la cablu. Cea de-a doua destinaţie, iniţial nerevelată dar mult mai importantă, era transportul fără fir al electricităţii. Dar J. P. Morgan însuşi aparţinea clasei marilor industriaşi, care nu privea cu ochi buni schimbările care îi puteau afecta interesele. Când Morgan a aflat ce planuri se ascundeau în spatele turnului a oprit imediat finanţarea. Astfel proiectul a murit lent, iar la mijlocul lui 1917 Turnul Wardenclyffe era dinamitat şi odată cu el şi visul de a avea energie electrică prin reţele de tip wireless.

Dar electricitatea transmisă în mod wireless era doar o primă etapă în proiectele ambiţioase ale lui Tesla. Într-un stadiu ulterior nu mai era necesar transportul electricităţii, deoarece aceasta ar fi putut fi extrasă de pretutindeni din vastul spaţiu al universului.

La un moment dat Tesla spunea: ”Sper să trăiesc până când voi putea pune o maşină în mijlocul spaţiului şi să o pun în mişcare fără vreo altă forţă, în afara mediului care se mişcă în jurul nostru”.

Şi a lucrat într-adevăr intens în acest sens la începutul anilor '30. A finanţat modificarea unui Pierce Arrow, automobil de lux al vremii sale. Motorul clasic a fost înlocuit de unul electric. Elementul cel mai interesant consta în sursa de electricitate denumită exact convertor al energiei câmpului gravitaţional care era o cutie din care se puteau vedea 12 ţevi şi o antenă mare. Testele efectuate cu acest automobil au demonstrat superioritatea electromotorului care putea funcţiona la o turaţie de 1800 rpm şi putea propulsa maşina la o viteză de 145 km/h. Din nefericire, misterioasa cutie în interiorul căreia probabil că numai Tesla ştia ce se afla a dispărut fără urmă.

Mulţimea invenţiilor şi a brevetelor lăsate în urmă de Tesla ne face să ne punem întrebări asupra misterului unei minţi atât de inspirate. Odată, Einstein fiind întrebat cum este să fii cel mai inteligent om din lume a răspuns că nu ştie, îndrumându-l pe reporter să i se adreseze lui Tesla. Nikola susţinea că creierul său ar fi doar o antenă care primeşte informaţii. Se spune că reuşea să-şi vizualizeze proiectele până în cele mai mici detalii, uneori nefiind necesar să le mai aştearnă pe hârtie. Capacitatea sa de lucru era, de asemenea, ieşită din comun. Se spune că o dată a lucrat 48 de ore neîntrerupt. A fost celibatar, dedicându-se în întregime operei sale.

Viziuni ... inspiraţie ...

A înţelege o astfel de personalitate implică a-i cunoaşte de asemenea viziunea asupra lumii şi a vieţii. Pe lângă natura sa practică, Tesla a avut, de asemenea, căutări metafizice. Un articol care-i defineşte gândirea, ”Problema creşterii energiei umane – cu referiri speciale la valorificarea energiei solare” a fost publicat în 1900, dar a fost primit cu critici dure din partea oamenilor de ştiinţă ai vremii, Tesla fiind numit " Visătorul şi inventatorul lipsit de simţ practic". Vom da unele citate şi vom încerca să trecem în revistă unele idei din acest articol.

"Din infinita varietate de fenomene pe care natura le prezintă simţurilor noastre, nu există vreunul care să umple minţile noastre cu vreun mister mai mare, decât acea mişcare de o complexitate de necuprins pe care noi o denumim în întregimea ei ca fiind viaţa umană. Originea ei misterioasă este învelită în etern, impenetrabila ceaţă a trecutului, caracterul ei este tradus într-un mod de neînţeles de complexitatea sa infinită, iar destinaţia ei este ascunsă în abisalele adâncimi ale viitorului. De unde vine ea? Ce este ea? Încotro tinde? Acestea sunt întrebările la care s-au ostenit să răspundă înţelepţii tuturor timpurilor.

... aşa se întâmplă de fiecare dată când apare ceva nou, care sparge şabloanele convenţionale ale gândirii. Unii oameni manifestă scepticism, alţii ostilitate. De fapt Tesla vedea începuturile unei altfel de ştiinţe, care lua în considerare şi raportul dintre minte şi materie. O ştiinţă care lua în considerare calităţile umane şi în ultimă instanţă chiar viaţa umană ....

Cu toate că nu vom fi niciodată capabili să înţelegem viaţa umană, noi ştim cu siguranţă că aceasta este o mişcare, indiferent de ce natură ar fi aceasta.

Naşterea, creşterea, bătrâneţea şi moartea unui individ, a unei familii, rase, sau naţiuni ce sunt toate acestea în afara unui ritm? Toate manifestările vieţii, chiar şi în formele ei cele mai complexe, cum ar fi omul, oricât de participative sau enigmatice, toate nu sunt decât o mişcare la care se aplică aceleaşi legi generale ale mişcării care guvernează universul fizic.”

Tesla credea că îmbunătăţirea calităţii umane ar fi posibilă prin creşterea energiei corespunzătoare moleculelor care alcătuiesc individul. Conform legilor fizicii, această energie este considerată proporţională cu masa şi viteza tuturor moleculelor care ne alcătuiesc, iar Tesla a căutat să identifice factorii care pot duce la creşterea acestei energii.

El credea că masa umană ar putea fi crescută printr-o alimentaţie de calitate. Considera că trebuie oprită sacrificarea animalelor, deoarece în acest fel ne-am putea elibera de instinctele şi poftele de natură primară. Cu privire la hrana artificială, acesta manifesta rezerve încă de la aceea vreme. Alt factor ar fi reducerea forţelor care stagnează masa umană, cum ar fi ignoranţa, stupiditatea, tendinţele auto-distructive, fanatismul religios, etc. În cazul unui fanatic, Nicola credea că acesta ar putea fi educat, făcut să se ilumineze, convins şi direcţionat astfel încât să-şi transforme viciul în virtute.

O altă problemă ridicată în acest articol este cum putem face utilizabilă energia Soarelui.

Din păcate multe idei ale lui Tesla au rămas doar pe hîrtie. Dar aşa se întâmplă de fiecare dată când apare ceva nou, care sparge şabloanele convenţionale ale gândirii. Unii oameni manifestă scepticism, alţii ostilitate. De fapt Tesla vedea începuturile unei altfel de ştiinţe, care lua în considerare şi raportul dintre minte şi materie, o ştiinţă care lua în considerare calităţile umane şi în ultimă instanţă chiar viaţa umană. La un moment dat avansează chiar o idee foarte îndrăzneaţă despre viaţa existentă dintr-un cristal.

Desigur că nu putem verifica sau înţelege astfel de forme ale existenţei, dar cel puţin putem admite posibilitatea ca viaţa să îmbrace forme dincolo de imaginaţia umană.

Articolul prezintă mai mult o viziune. Verificarea unor astfel de idei, implementarea lor, crearea instrumentelor unei alte ştiinţe este însă o chestiune care merge paralel cu istoria unei civilizaţii. Nu putem şti cum ar arăta o civilizaţie care urmează regulile unei alte ştiinţe, dar am avut în mijlocul nostru un reprezentant al ei, un maestru al electricităţii, o altă cale a electricităţii.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.