Studiu: Expunerea zilnică la lumină puternică mai puţin de 42 de minute e un factor predictiv mai semnificativ al demenţei decât obezitatea

În fiecare dimineaţă, când deschidem ochii într-o nouă zi luminoasă, "ceasul principal" al creierului nostru sincronizează corpul nostru şi ritmurile sale cu Soarele. Cu cât suntem expuşi la mai multă lumină în fiecare zi, cu atât acest lucru poate fi mai benefic pentru creierul nostru pe termen lung.

Conform unor cercetări recente efectuate pe un eşantion de aproape 88.000 de persoane în vârstă, cei care sunt expuşi zilnic la mai multă lumină au o probabilitate mai mică de a dezvolta demenţă în următorul deceniu, potrivit revistei online ScienceAlert.

Cu cât expunerea la lumină, fie naturală, fie artificială, este mai îndelungată, cu atât legătura este mai puternică.

De fapt, petrecerea a cel puţin 42 de minute pe zi în lumina puternică (5.000 de lumeni sau mai mult) a fost asociată cu un risc relativ de demenţă mai mic cu 17%.

Acesta este un indicator mai bun al riscului de demenţă decât alţi şase factori de risc tradiţionali, printre care obezitatea, consumul de alcool, poluarea aerului şi pierderea auzului.

În cazul „păsărilor de noapte”, această asociere a fost chiar mai puternică. O expunere mai mare la lumină în timpul zilei a fost asociată cu un risc de demenţă mai mic cu până la 41%.

Rezultatele, publicate în revista General Psychiatry, susţin ideea că intervenţiile bazate pe lumină sunt promiţătoare pentru persoanele expuse riscului de declin cognitiv.

„Aceste descoperiri poziţionează expunerea la lumina zilei ca un indicator nou, robust şi măsurabil al riscului de demenţă”, scriu autorii studiului, condus de cercetători de la Universitatea Medicală din Guangzhou, China.

„Acestea ar putea sta la baza cercetărilor viitoare privind intervenţiile bazate pe lumină şi a ghidurilor de sănătate publică care recomandă o expunere sporită la lumina zilei ca strategie cu costuri reduse pentru susţinerea sănătăţii creierului, în special în rândul populaţiilor cu risc ridicat”.

Mulţi pacienţi cu demenţă suferă de tulburări de somn sau de perturbări ale ciclurilor de somn-veghe şi, totuşi, surprinzător de puţine studii au investigat expunerea la lumină şi legăturile acesteia cu declinul cognitiv.

Ceasul circadian al corpului uman ne indică când să ne trezim şi când să adormim, fiind sincronizat în mod natural cu lumina soarelui.

Când lumina pătrunde în ochi, aceasta activează ceasul principal al creierului, reglând astfel restul ritmurilor zilnice ale organismului.

În acelaşi timp, lumina soarelui care ajunge pe piele stimulează producţia de vitamina D, care este, de asemenea, legată de riscul de demenţă.

Studii anterioare au arătat că nopţile mai luminoase şi zilele mai întunecate pot perturba ritmurile circadiene, dar rămâne neclar cum afectează acest lucru sănătatea creierului pe termen lung.

În analiza recentă, cercetătorii au examinat datele din UK Biobank, în cadrul căreia participanţii au purtat un senzor de lumină în mod continuu timp de şapte zile.

Cei care au fost expuşi la mai multă lumină în timpul zilei pe parcursul unei perioade de o săptămână au prezentat un risc semnificativ mai scăzut de demenţă aproximativ opt ani mai târziu.

Acest lucru a fost evident în special în cazul persoanelor care se culcă târziu (spre deosebire de cele care se trezesc devreme), al celor cu o expunere mai mare la lumina nocturnă şi al celor care prezentau factori de risc genetici pentru demenţă.

De exemplu, cei care sunt purtători ai alelei APOE ε4 şi sunt expuşi la mai multă lumină în timpul zilei au prezentat un risc de demenţă cu până la 27% mai mic.

„Niciun studiu anterior nu a investigat asocierile dintre expunerea medie la lumină în timpul zilei şi al nopţii şi riscul de demenţă”, notează autorii.

Nu se ştie cum ar putea expunerea la lumină să influenţeze declinul cognitiv, dar în acest studiu observaţional, participanţii expuşi la mai multă lumină în timpul zilei au avut, în general, un volum cerebral mai mare sau o suprafaţă mai mare în anumite părţi ale lobului temporal medial.

Această regiune joacă un rol important în memorie şi este adesea una dintre primele zone afectate de demenţă.

De asemenea, este posibil ca lumina să afecteze creierul şi într-un mod mai indirect.

Studii anterioare, de exemplu, au constatat că nivelurile de lumină din timpul zilei pot prezice un risc mai scăzut de tulburare depresivă majoră, care este un factor de risc pentru demenţă.

„Prin urmare, asigurarea unei expuneri mai intense la lumina zilei (de exemplu, ≥ 1.000 lumeni) poate fi o modalitate simplă de a preveni tulburările psihiatrice şi demenţa”, sugerează autorii acestui studiu recent.

„Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere că oamenii din societatea modernă îşi petrec aproape 90% din zi în interior, sub iluminat artificial, care oferă de obicei o luminozitate insuficientă (∼300–500 lumeni) în timpul zilei.”

Poate ca o zi mai luminoasă astăzi ar putea duce la un creier mai activ mâine.