Summitul de pace la Paris: Rusia şi Ucraina acceptă să schimbe prizonieri

Liderii Rusiei şi Ucrainei au convenit, marţi, să schimbe toţi prizonierii rămaşi, capturaţi în timpul conflictului din estul Ucrainei, până la sfârşitul anului.

Cu tot acest progres, problemele mai grave legate de rezolvarea conflictului au rămas să fie abordate în runda următoare de negocieri.

Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la prima lor întâlnire faţă-în-faţă, au participat timp de nouă ore la discuţiile prezidate de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de cancelarul german Angela Merkel.

Conflictul din estul Ucrainei izbucnit în 2014 şi care a ucis mai mult de 13.000 de oameni, a lăsat o mare porţiune din Ucraina sub controlul separatiştilor susţinuţi de Moscova şi a agravat cea mai adâncă fisură est-vest de la Războiul Rece.

Limbajul non-verbal dintre Putin şi Zelenski - un actor licenţiat în drept devenit politician, transformat în preşedinte după o victorie zdrobitoare în alegeri înregistrată la începutul acestui an -, care a făcut în campanie promisiuni că va rezolva conflictul, a fost rece. Nu au existat o strângeri de mână publice şi nici contact vizual.

Un comunicat final a stabilit schimbul de prizonieri şi un angajament reînnoit de a pune în aplicare un acord de încetare a focului existent în regiunea Donbas, care nu a fost niciodată luat în considerare pe deplin, precum şi puteri sporite pentru organizaţiile internaţionale care monitorizează încetarea focului.

Părţile au mai declarat că au convenit ca în următoarele patru luni să coopereze pentru organizarea de alegeri locale în Donbass, un pas important, fără să specifice însă cum se poate ajunge la acest deziderat într-o zonă de război.

Emmanuel Macron a recunoscut că există încă dezacorduri în această privinţă. „Am făcut progrese în ceea ce priveşte deconectarea, schimburile de prizonieri, încetarea focului şi o evoluţie politică”, a declarat Macron în cadrul unei conferinţe de presă în care Zelenski şi Putin s-au aşezat separat de Merkel şi Macron. „Am cerut miniştrilor noştri în următoarele patru luni să lucreze la această problemă.”

Zelenski a afirmat că împreună cu Putin au elaborat schiţa unui acord care ar permite continuarea tranzitului gazelor naturale ruse pe solul ucrainean. Preşedintele ucrainean nu a dat niciun detaliu.

Un membru al delegaţiei ruse a declarat că oficialii au fost instruiţi să nu pună accentul pe detalii.

Cu toate acestea, nu a existat un acord definitiv cu privire la problemele politice care stau în calea rezolvării conflictului. Acestea includ statutul regiunii Donbas în Ucraina şi cine ar trebui să controleze de facto frontiera dintre Donbas şi Rusia.

Regiunea industrială Donbas din Ucraina a fost cuprinsă de violenţe în 2014, la scurt timp după ce protestele l-au debarcat pe liderul pro-moscovit Viktor Ianukovici, iar Rusia a trimis civili înarmaţi pentru a controla regiunea.

O tranzacţie de încetare a focului din 2015 a fost semnată la Minsk, capitala Bielorusiei. Dar luptele încă devastează regiunea Donbas, iar acordurile de pace nu au fost niciodată respectate.

Summit-ul de luni a fost primul când cei patru lideri s-au întâlnit în formatul Normandia, din 2016.

Mulţi ucraineni sunt preocupaţi de negocierea cu Rusia. Ei îl consideră pe Putin un agresor care încearcă să restabilească influenţa Kremlinului asupra fostei republici sovietice şi să blocheze aspiraţia Ucrainei pentru legături europene mai strânse.

Protestatarii l-au avertizat pe Zelenski cu privire la efectuarea unor concesii lui Putin, fiind campaţi în faţa administraţiei prezidenţiale de la Kiev, urmărind pe un ecran mare conferinţa de presă a summitului.

Zelenski, care a intervenit verbal cu jurnaliştii ruşi la conferinţa de presă, a spus că nu a cedat suveranitatea sau integritatea teritorială a Ucrainei.

Rusia a început cu câteva luni în urmă să acorde paşapoarte ruseşti locuitorilor din Donbas, încălcând legislaţia internaţională în domeniu şi a stârnit critici din partea liderilor europeni. Un scenariu asemănător a fost folosit de Moscova înaintea invaziei în Georgia în august 2008, când a folosit separatiştii din Osetia de Sud.

Putin, pe de altă parte, nu doreşte să fie văzut că cedează presiunii exterioare asupra estului Ucrainei şi nici nu doreşte ca ruşii să aibă senzaţia că lasă populaţia de origine rusă din Donbas la mila guvernului de la Kiev.

El şi-a exprimat doar o speranţă prudentă pentru negocierile de pace. „Toate acestea ne dau motive să presupunem că procesul se dezvoltă într-o direcţie bună”, a afirmat el.

Cu un ton rece, când jurnaliştii au terminat întrebările la sfârşitul conferinţei, Putin a mulţumit călduros lui Merkel şi Macron, dar nu i-a mulţumit lui Zelenski.