Strigătul de disperare al românilor din Serbia ajunge în Parlament: Ni se încalcă drepturile!

Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu şi vicepreşedintele comisiei, deputatul USR Matei Dobrovie, împreună cu mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Serbia au susţinut, marţi, la Parlament, o conferinţă de presă cu tema "Românii din Serbia faţă în faţă cu instituţiile statului român.”

Conferinţa are loc în contextul în care, la începutul lunii februarie, Constantin Codreanu a condus delegaţia Comisiei care a efectuat o vizită de lucru în Republica Serbia, lansând liderilor comunităţii istorice româneşti de pe teritoriul vecin, o invitaţie în Parlamentul României.

"Astăzi am onorat încă o promisiune făcută. Am susţinut o conferinţă de presă în incinta Casei Poporului alături de reprezentanţii românilor din Serbia, pe care i-am invitat să participe, mai apoi, şi în cadrul şedinţei Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării alături de ministrul pentru Românii de Pretutindeni, doamna Andreea Păstârnac. Acţiunile desfăşurate astăzi reprezintă încă un semnal că instituţiile statului român nu uită de românii din Serbia.

Am pus accent asupra celor mai stringente probleme, respectiv, sprijinirea etnicilor români din Serbia în păstrarea limbii şi culturii nealterate prin educaţie nerestrictivă în limba maternă pe întreg teritoriul Serbiei, oferirea de burse şi înfiinţarea de centre culturale, cât şi deblocarea activităţii Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minorităţile naţionale, prin numirea unui co-preşedinte din partea Serbiei.

Au trecut două luni de la vizita de lucru efectuată de către membrii Comisiei şi nu s-a schimbat nimic în acest sens. Sper că prim-ministrul României, în timpul vizitei pe care urmează să o facă în statul vecin, să reia acest mesaj. Serbia trebuie să respecte principiul reciprocităţii în relaţia cu România - un stat exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale”, a declarat preşedintele Comisiei, Constantin Codreanu.

"Am avut o vizită foarte densă în Serbia unde am discutat multe probleme legate de comunităţile de români de acolo şi în urma acestei vizite s-au cristalizat câteva recomandări pe care le-am trimis către diverse instituţii, ministere ale statului român, recomandări izvorâte în urma discuţiilor cu asociaţiile de români din Serbia, cu ambasada României în Serbia şi toţi actorii cu care ne-am întâlnit", a declarat, la rândul său, Matei Dobrovie.

Strigăt de disperare

La rândul lor, invitaţii din Serbia au descris situaţia grea în care se află comunităţile de români, opinând că trebuie făcuţi paşi pentru soluţionarea acestora şi precizând că românii din Serbia aşteaptă sprijnul ţării noastre.

"Noi din Timoc, astăzi, românii, încă nu avem limba română în şcoală, nu avem mass-media în limba română, avem mari probleme cu construirea bisericilor, statul sârb nu alocă nimic din buget pentru comunitatea românească din Timoc. Suntem în secolul 21 şi încă vorbim de lucruri elementare pe care trebuie să le aibă o minoritate", a declarat Dr. Predrag Balaşevici, unul dintre invitaţii din Serbia.

În opinia deputatului USR, invitaţii din Serbia au tras un semnal de alarmă clar că dacă statul român nu va investi şi nu-i va susţine, aceste comunităţi vor dispărea, în contextul unui proces agresiv de asimilare derulat de statul sârb.

"A fost un strigăt de disperare şi, totodată, de demnitate al unor oameni care în împrejurări foarte grele luptă să-şi păstreze identitatea. Ei au cerut respectarea drepturilor lor elementare, garantate în orice stat democratic minorităţilor.

Nu trebuie uitat că România este un model de tratare a minorităţilor, iar acestea beneficiază în ţara noastră de toate drepturile, dar Serbia nu aplică acest principiu al reciprocităţii. Autorităţile de la Belgrad refuză reprezentarea minorităţii române în Parlament, nu recunoaşte Biserica Ortodoxă Română în Timoc şi nu garantează dreptul la învăţământ în limba maternă. Cursurile de limba română sunt programate la ore imposibile, iar înscrierea copiilor la acestea este descurajată de autorităţi", a remarcat, ulterior conferinţei de presă, Matei Dobrovie, într-o postare pe Facebook.

Ce face statul român pentru românii din Serbia?

Potrivit deputatului Dobrovie, ministrul Păstârnac a propus un spaţiu informaţional comun Serbia-România pe modelul celui dintre România şi R.Moldova. Acest proiect, deşi foarte util, este însă în impas, fiind abandonat după mandatul ministrului Stoenescu.
De asemenea, Ministerul Românilor de Pretutindeni ia în calcul înfiinţarea unui post de radio în limba română în Timoc, fie pe Internet, fie pe frecvenţele sârbeşti.

"Reamintesc că în recomandările înaintate autorităţilor după vizita în Serbia, am propus înfiinţarea unui departament de limba română în Radio Televiziunea Serbia, după modelul Radio România Actualtităţi, cât şi trimiterea unor echipe ale TVR pentru realizarea de reportaje, atât în Voivodina, cât şi în Timoc. Mă bucur că aceste sugestii au fost luate în calcul.

Delegaţia care reprezintă Congresul Românilor din Serbia (CgRS) a cerut explicit înfiinţarea unui centru cultural la Bor, iar doamna Păstârnac a replicat că există multe cereri pentru centre culturale şi trebuie stabilite priorităţile. Banii ar exista, să vedem şi realizarea", adaugă deputatul USR.

Delegaţia românilor din Serbia a fost alcătuită din Dr. Predrag Balaşevici (Predrag Balašević), Partidul Neamului Românesc, Zavişa Jurj (Zaviša Žurž), ”Ariadnae Filum”, Asociaţia pentru cultură a Românilor - Vlahilor din Serbia şi Dusan Pârvulovici (Dusan Prvulovic), Comitetul pentru Drepturile Omului Nigotin.